Munții Metaliferi sunt din nou teatrul unor operațiuni miniere învăluite în opacitate, însă imagini, filmări și documente oficiale obținute în exclusivitate de la localnicii din zonă arată că pe teren lucrările nu respectă normele de mediu.
În perimetrul Stănija, situat în extravilanul satului Stănija din comuna Buceș, județul Hunedoara, compania S.C. GEKKO&NEKA INVEST S.R.L. derulează un proiect de cercetare geologică pentru aur și cupru. Amploarea intervențiilor și metodele agresive utilizate transformă rapid Stănija într-un proiect-geamăn al controversatei investiții de la Rovina, preluând exact același tipar de exploatare intensivă și afectare gravă a mediului.
Omul de afaceri din spatele firmei S.C. GEKKO&NEKA INVEST S.R.L. este Ion Negricioiu (cunoscut în Gorj sub porecla de „Nei”), o figură controversată din Târgu Jiu, asociată de-a lungul timpului cu diverse anchete penale și afaceri din sectorul minier și de construcții. Datele financiare arată că firma lui Nei a raportat, în 2024, o cifră de afaceri de aproximativ 13 milioane de lei și un profit de 0,7 milioane de lei, în timp ce în anul anterior veniturile au fost mai ridicate, iar profitul a depășit 3 milioane de lei. În anul 2000, acesta a fost arestat preventiv, fiind acuzat de folosirea cu rea-credință a bunurilor unei societăți, evaziune fiscală și neplata contribuțiilor către sistemul de pensii.
Deși pe hârtie activitatea a primit undă verde pe motiv că ar fi vorba despre lucrări ușoare, ce nu necesită evaluări complexe de impact asupra mediului sau a apelor, realitatea din teren, documentată în premieră, arată abateri sistematice de la condițiile legale impuse. Pe baza acestor constatări, Mining Watch România, a transmis o sesizare oficială de urgență către Garda Națională de Mediu (Comisariatul Județean Hunedoara și Comisariatul General), Administrația Bazinală de Apă Crișuri și Garda Forestieră Deva. Activiștii cer inspecții imediate, prelevarea de probe și oprirea lucrărilor.
Se scot astfel la iveală o serie de nereguli majore constatate la fața locului, care contrazic punct cu punct garanțiile de mediu asumate inițial de companie. Documentul detaliază modul în care executantul a depășit cadrul legal aprobat, transformând un simplu program de explorare într-o intervenție tehnică agresivă, ale cărei efecte poluante se răsfrâng direct asupra pădurii și cursurilor de apă din zonă.
Foraje nocturne 24/24 și zgomot
Prima abatere majoră identificată la Stănija vizează programul și modul de executare a forajelor. În timp ce Decizia etapei de încadrare și documentația tehnică aprobată specifică explicit că activitățile de cercetare se desfășoară exclusiv pe timp de zi pentru a proteja comunitățile locale și fauna, pe teren se lucrează la foc automat.
Echipele de monitorizare au surprins utilaje mecanizate grele funcționând în regim continuu de 24 de ore din 24. Motoarele forezelor și vibrațiile utilajelor grele răsună neîntrerupt pe parcursul întregii nopți, încălcând direct condițiile obligatorii din actele de reglementare.
Pârâu captat integral și deversări de ape toxice pe sol
Impactul asupra resurselor hidrologice din zonă este critic. Pentru a asigura necesarul tehnologic al forezelor, un pârâu adiacent amplasamentului a fost barat și captat în totalitate. Această intervenție modifică radical debitul ecologic local, deși actele de mediu au fost emise tocmai pe premisa că lucrările nu vor afecta în niciun fel cursurile de apă de suprafață.
Situația este agravată de modul în care sunt gestionate reziduurile lichide. Materialele foto și video realizate la fața locului arată scurgeri necontrolate de apă tehnologică contaminată, de o culoare galben-brună — indicator specific al prezenței fierului și a altor metale dizolvate. Lichidul toxic se revarsă direct pe sol și în fondul forestier, ajungând ulterior în pârâurile din zonă și tulburând vizibil cursul natural al apei, care devine lăptoasă și maronie.
Bazine de decantare goale și excavări masive la gurile de mină
Din punct de vedere tehnic, procesul de foraj impune colectarea, decantarea și recircularea apei într-un circuit închis, fiind strict interzisă evacuarea directă pe sol. La Stănija, singurele sisteme de retenție identificate sunt două gropi improvizate în pământ,
(vezi poze) acoperite cu folie de plastic. În timpul funcționării utilajelor, unul dintre bazine era complet gol, confirmând că apele uzate încărcate cu suspensii sunt lăsate să se scurgă liber în mediul înconjurător.
Afectarea terenului și a pădurii este vizibilă și în zona vechilor galerii subterane. Cel puțin patru guri de mină au fost redeschise prin decopertări extinse realizate cu tehnică grea — excavatoare și buldozere. Versanții au fost tăiați adânc, vegetația afectată pe suprafețe extinse, iar drubele de șenile indică lucrări ce depășesc cu mult simplele nivelări locale autorizate. În plus, în interiorul galeriilor s-au observat lucrări de decolmatare și mormane proaspete de steril, existând suspiciuni serioase că se execută activități cu caracter de extracție ce depășesc cadrul de simplă explorare.
Zero transparență și solicitări de sistare de urgență
Pe lângă încălcările de mediu, niciunul dintre punctele de lucru active din extravilanul satului Stănija nu este marcat cu panoul obligatoriu de identificare a șantierului, așa cum impune Legea 50/1991. Lipsa acestuia ascunde de public datele esențiale privind numărul autorizațiilor, titularul și executantul lucrărilor.
Prin sesizarea oficială transmisă de rețeaua Mining Watch, activiștii solicită autorităților o intervenție și verificări amănunțite la fața locului. Principala cerință vizează desfășurarea unui control de urgență pe teren, însoțit de prelevarea de probe de apă și sol din zonele afectate de scurgerile necontrolate, inclusiv din cursul de apă barat și captat. De asemenea, se cere verificarea strictă a modului în care lucrările din teren respectă Avizul de Gospodărire a Apelor emis de A.B.A. Crișuri și normele de protecție a mediului stabilite prin Decizia etapei de încadrare, în special în ceea ce privește suprafețele afectate și interdicția de a opera pe timpul nopții.
Totodată, demersul include sesizarea Gărzii Forestiere Deva cu privire la degradarea fondului forestier din cauza apelor uzate și cere măsuri coercitive imediate. În cazul în care se confirmă că titularul proiectului a depășit cadrul legal autorizat, activiștii insistă pe sistarea imediată a tuturor lucrărilor până la clarificarea situației, alături de aplicarea sancțiunilor contravenționale prevăzute de OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului și de legislația din domeniul gospodăririi apelor și al deșeurilor. Pentru toate aceste solicitări, Mining Watch a cerut un răspuns oficial în termenul legal.
