Nu ar mai trebui montate panouri fotovoltaice pe terenurile agricole. O propunere inedită

Data:

Nu ar mai trebui montate panouri fotovoltaice pe terenurile agricole, susține Dan Trifu, vicepreședintele organizației de mediu Eco Civica, într-un interviu acordat PRESShub.

Motivul este simplu: din dorința de a diminua poluarea, prin extinderea surselor de energie verde, riscăm să trecem în extrema cealaltă, respectiv să distrugem solul de bună calitate, care este sursă de hrană și implicit important pentru siguranța alimentară a unui stat, menționează reprezentantul Eco Civica.

Dan Trifu este de acord că România și Europa trebuie să reducă emisiile de carbon și să respecte țintele impuse prin Green Deal, dar în același timp trebuie ca transformarea verde să fie făcută rațional.

Iar soluția oferită de activistul de mediu poate fi aplicată destul de simplu: nu ar mai trebui montate panouri fotovoltaice pe terenurile agricole, ci pe mall-uri, clădiri industriale și alte terenuri deja ocupate de clădiri.


PRESShub: Tot mai multe parcurile fotovoltaice sunt amenajate în România, majoritatea pe terenuri virane sau chiar agricole. Dumneavoastră considerați că această soluție poate fi dăunătoare pe termen lung și ați propus o variantă alternativă. Care ar fi această alternativă și cine ar trebui să o aplice.

Dan Trifu: Evident, noi milităm pentru tot ce înseamnă energie regenerabilă, dar trebuie să o obținem fără a afecta alte zone, alte domenii. Vorbim, în cazul de față, despre agricultură, despre siguranța alimentară a populației și tot ce are legătură cu acest lucru.

Nu este normal ca aceste câmpuri de panouri fotovoltaice să ocupe câmpurile agriculturii. Avem, în schimb, în țară, enorm de multe platforme betonate deja, construcții care pot primi astfel de centrale sau mini-centrale fotovoltaice.

În drumurile noastre, de exemplu pe DN6, spre Craiova, sau pe drumurile spre Constanța, vedem tot mai multe astfel de centrale fotovoltaice montate pe teren agricol de categoria întâi sau a doua.

Lucrul acesta este interzis de legea 18, care reglementează terenurile agricole și care spune că pentru terenurile de categoria întâi și a doua nu poate fi schimbată destinația, pentru că sunt folosite la tot ce înseamnă siguranța alimentară a populației.

Citești și: UE ar putea trece la economie de război. Ce înseamnă asta

Noi am constatat, de exemplu, spre Craiova, că este un parc fotovoltaic și imediat urmează un fost CAP sau IAS, mă rog, ceva de genul ăsta.

Și am zis: „Domnule, dar au platforme betonate acolo, au suprafețe pe acoperișurile acelor foste grajduri sau actuale grajduri. Suprafețe enorme. Ar trebui să ne orientăm spre acel loc.”

Până la urmă dau și energie unității respective, dacă este cazul. Și nu ocup nici teren agricol, obțin și producția agricolă, obțin și energie în condiții cu adevărat ecologice.

Dar ca să obții energie verde în detrimentul agriculturii devine îngrijorător și am mai văzut multe situații de acest gen.

Dar, atâta timp cât o lege îți spune că nu ai voie să schimbi destinația terenurilor agricole din categorie superioară și tu, ca stat, vii cu alte acte normative prin care li se ușurează acestor investitori toată procedura de a monta panouri fotovoltaice, nu este în regulă.

Pentru că au apărut niște acte normative care spun că în principiu nu mai au nevoie cam de nimic, nici de autorizații de construire, nici de asta.

Despre acest lucru voiam să vă întreb și eu. Aceste câmpuri de panouri fotovoltaice nu trebuie să obțină niște autorizații? Cu siguranță nu sunt amplasate ilegal pe terenuri agricole.

Problema este că procedura a devenit extrem de permisibilă și în contradicție cu legea 18, despe care am vorbit mai devreme. Dar tocmai asta ne îngrijorează. Nu este normal să ocupăm aceste suprafețe agricole.

Există toate aceste hipermarketuri, supermarketuri sau chiar instituții publice cu suprafețe enorme.

Iată exemplul Palatului Parlamentului. Sunt acolo suprafețe foarte mari pe clădirea Parlamentului, care oricum este energofagă.

În plus, o altă mare problemă în instituțiile publice ale României este că nimeni nu stinge lumina când pleacă de acolo, toată lumea lasă lumina aprinsă, chiar dacă au suprafețe vitrate foarte mari și nici nu este nevoie de lumină artificială.

Sunt multe clădiri publice care pot permite astfel de instalații fotovoltaice.

Dacă țineți minte, la un moment dat, pe Palatul Parlamentului se punea un steag mare, care era tot timpul rupt de curenții puternici, de vântul care era la altitudinea respectivă.

Dacă montezi acolo câteva minicentrale de vânt obții măcar o parte din energia necesară pentru consumul de la Parlament.

Aceste hipermarketuri și malluri au putere instalată între 6 și 10 megawați. Majoritatea consumă cât cartierul Drumul Taberei din București. Dar au suprafețe enorme, hectare întregi de platforme betonate, pe acoperișurile lor, care sunt enorme.

Mă rog de ani de zile: haideți să promovăm un proiect de lege prin care pe aceste suprafețe mari să fie montate panouri fotovoltaice, să obțină o bună parte din energia necesară din surse verzi.

Statul să accepte scăderea investiției din profitul pe care companiile îl datorează. Este un lucru extrem de simplu și benefic pentru toată lumea. Dar lucrurile astea nu se întâmplă așa.

După metrou, Parlamentul și aceste hipermarketuri sunt cei mai mari consumatori de energie din București, de exemplu.

Sunt deja câteva hipermarketuri care au început să-și monteze astfel de panouri fotovoltaice.

Ați spus că ați făcut propunere asta de ceva vreme deja, dar nu ați găsit sprijin. Cine ar fi trebuit să acorde acest sprijin?

Da, am rugat mai multe grupuri parlamentare. Parlamentarii PNL, USR, PSD, am vorbit cu toți, haideți să promovăm proiectul acesta. Parcă le pui dopuri în urechi în momentul când vrei să promovezi un astfel de proiect.

Le-am explicat cu cifre, degeaba.

Citește și: Prea mulți români nu știu ce trebuie să facă un primar. De aceea sunt ușor de păcălit

De unde această reticență? Că doar nu încurcă pe nimeni și este chiar benefic.

Este clar că sunt primari care iau impozite extrem de mari de la aceste hipermarketuri și au impresia că îi deranjează în activitate, după ce le-au permis să construiască în mijlocul orașului.

Nu ar mai trebui montate panouri fotovoltaice pe terenurile agricole. O soluție ar fi panourile pe parcări.
Nu ar mai trebui montate panouri fotovoltaice pe terenurile agricole. O soluție ar fi panourile pe parcări.

Dar pe cei de la mall-uri ați încercat să îi abordați direct? Există o asociație a retailerilor, de exemplu.

Da și nu a fost deloc reticență. Au zis: „Să vedem dacă structura este adaptată să susțină, dar pe noi nu ne-ar deranja absolut deloc, dacă ne-ar scădea din profit.”

Nici nu înțeleg cu ce i-ar deranja. Dimpotrivă, scutesc o grămadă de bani din plățile la energia electrică, cu ce să îi afecteze?

Deci, numai lucruri bune și pentru agricultură, și pentru comercianți, pentru mediu, pentru statul român, pentru sănătatea oamenilor.

Da, da, exact. În discuția asta, este important să nu trecem dintr-o extremă în alta. M-am uitat la arăturile din jurul acestor centrale fotovoltaice, din zonele agricole. Era cernoziom. Adică pământ de cea mai bună calitate.

De exemplu în Dolj, te-ai apucat să pui centrale fotovoltaice când știi că nisipurile de acolo avansează rapid, pentru că nu mai există perdele de protecție. Am văzut ce eforturi se fac să refacem perdelele de protecție.

Dacă nu vezi o pădure pe rază de 20 de kilometri pătrați și te apuci să pui și panouri fotovoltaice, va avansa deșertificarea.

Vedeți cât de repede s-ar rezolva problemele, de fapt? M-au întrebat: Dar cum să facem? Și le-am spus treaba asta: „Haideți să le scădem din profitul datorat, să le scădem investiția pe care o fac.”

Și sunt beneficii pentru toată lumea. Le-am mai dat un exemplu cu parcările de la hipermarketuri. Ar putea fi puse panouri fotovoltaice, umbresc și mașinile care stau acolo.

Un hipermarket atrage mii de mașini pe zi. Dacă diminuezi jumătate din acele emisiil, este un lucru extrem de benefic. Și mai obții și energie gratuită din treaba asta, este un câștig.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Trans Energy
Trans Energy
spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Lansare de carte și sesiune de autografe: „Dincolo nu e nimeni” de Stelian Tănase

Editura Corint și Muzeul Național de Artă al României...

„Serviciile speciale” rusești: Unitatea 161 |Aktual24

„Serviciile speciale” rusești: Unitatea 161. Sabotaj, subversiune și asasinat...

Constanța: Monica Macovei, condamnată la șase luni de închisoare cu suspendare pentru vătămare din culpă

Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a fost condamnată...

Primăria Iași asfaltează „o stradă asflatată”

Primăria Iași asfaltează  „o stradă asflatată”, ziua în amiaza...