Curtea de Conturi a formulat o opinie contrară asupra situațiilor financiare consolidate ale Secretariatului General al Guvernului pentru anul 2024, apreciind că acestea nu oferă o imagine fidelă asupra patrimoniului. Raportul identifică probleme la mai multe instituții din subordinea sau coordonarea Guvernului, de la garanțiile financiare pentru refacerea mediului, în valoare totală de peste 303 milioane de lei, până la creanțe neclarificate de zeci de milioane, cheltuieli neînregistrate și bunuri transferate fără ca operațiunile să fie reflectate corespunzător în contabilitate.
Situațiile financiare consolidate ale Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru anul 2024 au primit una dintre cele mai severe evaluări posibile în cadrul unui audit financiar, adică o opinie contrară. În raportul întocmit de Departamentul IX al Curții de Conturi, auditorii arată că erorile constatate sunt suficient de importante încât documentele financiare să nu ofere o imagine fidelă a patrimoniului instituției, potrivit regulilor de raportare aplicabile.
Raportul, înregistrat la 14 octombrie 2026, vizează situațiile financiare consolidate ale SGG, în care au fost incluse atât datele aparatului propriu, cât și informațiile financiare ale celor 22 de instituții publice și organe de specialitate ale administrației publice centrale aflate în subordinea Guvernului, în subordinea sau coordonarea prim-ministrului ori finanțate integral sau parțial prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
Concluzia auditorilor nu se referă la o singură operațiune contabilă, ci la un ansamblu de probleme. Vorbim despre bunuri transferate fără reflectarea corespunzătoare în contabilitate, venituri înregistrate prematur, garanții de mediu care nu au fost inventariate complet, creanțe menținute în conturi fără clarificare, cheltuieli neînregistrate și bunuri care nu au fost reevaluate la termenele prevăzute de lege.
Peste 303 milioane de lei în garanții pentru refacerea mediului
Una dintre cele mai importante constatări privește Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), instituția care are atribuții în domeniul reglementării activităților miniere și petroliere.
La 31 decembrie 2024, în conturile instituției figurau garanții financiare pentru refacerea mediului în valoare totală de 303.712.759 de lei. Din această sumă, 109.434.976 de lei proveneau din soldul preluat dintr-un program informatic anterior și nu fuseseră inventariați pentru a se stabili ce valori trebuiau păstrate în categoria garanțiilor și ce sume îndeplineau condițiile legale pentru a deveni venituri proprii cu destinație specială ale autorității.
Cu alte cuvinte, instituția avea în evidențe sute de milioane de lei în garanții de mediu, dar nu dispunea de o evidență suficient de actualizată pentru a clarifica integral situația acestor bani.
Problema este cu atât mai importantă cu cât garanțiile financiare sunt legate de obligațiile operatorilor economici de a închide anumite exploatări și de a reface mediul afectat de activitățile desfășurate.
Auditorii au constatat că ANRMPSG nu avea proceduri operaționale și mecanisme eficiente de monitorizare care să asigure evidența, urmărirea și actualizarea permanentă a garanțiilor constituite de titularii de licențe.
De asemenea, instituția nu avea definit un proces care să coreleze informațiile financiare despre garanții cu expirarea licențelor și cu stadiul lucrărilor de refacere a mediului. Colaborarea dintre compartimentul financiar-contabil și structurile de specialitate era insuficientă, ceea ce afecta gestionarea integrată a informațiilor și verificarea îndeplinirii obligațiilor operatorilor economici.
Verificări când firmele cer restituirea garanțiilor
O altă problemă semnalată de Curtea de Conturi este caracterul reactiv al verificărilor. Potrivit raportului, controalele privind lucrările de refacere a mediului sunt efectuate, în principal, atunci când operatorii economici solicită restituirea garanțiilor.
Această abordare lasă loc unor riscuri importante. Pot exista situații în care lucrările de închidere și refacere au fost finalizate, dar nu au fost inspectate în teren, nu au fost recepționate sau nu au fost verificate din perspectiva respectării condițiilor de mediu. În lipsa acestor verificări, instituția nu poate stabili în mod corespunzător dacă titularul licenței și-a îndeplinit obligațiile.
Mai mult, auditorii avertizează că există riscul ca valoarea garanției constituite să nu acopere costurile necesare închiderii și refacerii ecologice.
Curtea de Conturi consideră necesară constituirea unei evidențe complete și actualizate, precum și instituirea unor controale sistematice pe durata valabilității licențelor și la expirarea acestora. Instituția trebuie să poată identifica situațiile în care se impune executarea garanțiilor și să oblige operatorii să își respecte obligațiile legale și contractuale.
Venituri înregistrate prematur
Tot la ANRMPSG, Curtea de Conturi a identificat erori în contabilizarea avansurilor încasate înainte de emiterea obligației de plată și în utilizarea conturilor contabile pentru înregistrarea titlurilor de creanță.
Instituția a folosit contul contabil destinat clienților pentru facturi de întocmit, în locul celui destinat veniturilor în avans. În consecință, veniturile din exploatare au fost majorate artificial și înregistrate prea devreme, excedentul bugetar a fost supraevaluat, au apărut creanțe comerciale inexistente, iar veniturile în avans nu au fost evidențiate corespunzător.
În plus, veniturile au fost raportate incorect ca realizate în contul de execuție bugetară.
Auditorii atrag atenția că ANRMPSG nu desfășoară activități economice de tipul livrării de bunuri, executării de lucrări sau prestării de servicii comerciale, astfel că utilizarea conturilor specifice unor asemenea operațiuni nu era justificată în situațiile descrise.
La sfârșitul anului 2024, contul folosit pentru clienți și facturi de întocmit avea un sold negativ de 604.226 de lei, în condițiile în care, pe parcursul anului, în acesta fuseseră înregistrate eronat încasări de 20.362.973 de lei. Un alt cont destinat clienților avea un sold de 247.016.270 de lei.
Sumele ilustrează amploarea operațiunilor înregistrate prin conturi pe care auditorii le-au considerat necorespunzătoare naturii activității instituției. Înregistrarea prematură a veniturilor poate crea o imagine artificial îmbunătățită a execuției financiare și poate afecta raportările consolidate transmise Ministerului Finanțelor.
Instituția a înregistrat eronat și provizioane pentru litigii cu salariații. Astfel, unele nu reflectau valoarea totală a obligațiilor de plată, iar altele au fost păstrate chiar și după soluționarea definitivă a proceselor. De asemenea, au fost constatate deficiențe în înregistrarea unei facturi de chirie aferente lunii decembrie 2023 și în evidențierea unei garanții de mediu de 52.217 lei ca venit, fără corectarea înregistrării înainte de depunerea situațiilor financiare.
Bunuri de 15 milioane de lei transferate către o primărie
Probleme au fost identificate și în contabilitatea aparatului propriu al Secretariatului General al Guvernului.
Potrivit raportului, situațiile financiare ale SGG au fost denaturate deoarece nu a fost reflectată în evidența contabilă transmiterea fără plată, din proprietatea instituției către Primăria Dobrun, a unor bunuri de natura mijloacelor fixe și obiectelor de inventar. Valoarea bunurilor respective era de 15.768.868 de lei.
Constatarea privește modul în care a fost înregistrat transferul patrimonial. Neînregistrarea unei asemenea operațiuni împiedică reflectarea fidelă a patrimoniului instituției și a modificărilor intervenite în acesta.
În cazul instituțiilor publice, evidența contabilă trebuie să urmărească atât intrările și ieșirile de bunuri, cât și schimbările privind drepturile de proprietate sau administrare. Atunci când un transfer nu este înregistrat corect, bilanțul poate continua să prezinte bunuri care nu mai aparțin instituției ori să nu reflecte schimbările patrimoniale efective.
Agenția pentru Investiții și Comerț Exterior, conturi neclarificate
Un alt capitol important al raportului privește Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE). Curtea de Conturi a identificat mai multe probleme care afectează exactitatea situațiilor financiare ale instituției.
Una dintre acestea este menținerea în contul destinat operațiunilor în curs de clarificare a unor sume totale de 21.125.381 de lei, fără ca acestea să fi fost clarificate în termenul legal.
Un cont de acest tip poate fi folosit temporar pentru operațiuni care necesită lămuriri, însă menținerea sumelor fără clarificare afectează capacitatea de a stabili natura exactă a operațiunilor și modul în care acestea trebuie reflectate în contabilitate.
În plus, ARICE a supraevaluat creanțele curente raportate în bilanț prin menținerea eronată a sumei de 73.422.887 de lei într-un cont de decontări privind operațiunile financiare aferente activității operaționale. Sumele reprezentau bani transferați pentru acoperirea cheltuielilor birourilor de promovare comercial – economică din străinătate.
Această constatare ridică problema modului în care sunt urmărite și regularizate fondurile transferate către structurile externe.
Curtea de Conturi a mai constatat că agenția nu a înregistrat în contabilitate cheltuieli efectuate prin conturile curente deschise la BCR, în valoare de 11.449.116 de lei. Neînregistrarea cheltuielilor denaturează situațiile financiare, deoarece acestea nu mai reflectă integral operațiunile efectuate în perioada de raportare.
Totodată, imobilul compus din teren și clădire aflat în administrarea instituției nu fusese reevaluat, iar data ultimei reevaluări nu era cunoscută. Valoarea patrimoniului agenției la 31 decembrie 2024, conform balanței de verificare, era de 252.444.175 de lei.
Într-o altă situație, instituția nu a respectat principiul contabilității de angajamente, deoarece nu a recunoscut la momentul efectuării lor cheltuieli de 30.639 de lei pentru utilități facturate în septembrie 2023.
O creanță de peste 18 milioane de lei clasificată greșit
La Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, într-o unitate teritorială identificată în raport drept UT 515, auditorii au constatat menținerea în categoria creanțelor curente a unei creanțe constituite în 2022, cu scadență mai mare de un an. Valoarea acesteia era de 18.065.325 de lei.
Problema identificată este clasificarea contabilă a creanței. O sumă cu exigibilitate mai mare de un an nu ar trebui prezentată ca o creanță curentă în condițiile descrise de raport.
Curtea de Conturi a identificat și deficiențe privind provizioanele pentru litigii soluționate definitiv, în valoare de 16.353 de lei la o unitate teritorială a Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. Întrucât litigiile fuseseră soluționate definitiv, provizionul trebuia analizat pentru a se stabili dacă mai era justificată menținerea lui în evidențe.
În plus, instituția nu a reevaluat anumite clădiri și construcții în condițiile prevăzute de legislație. Raportul menționează, între altele, un pavilion administrativ și laborator, evaluat la 60.781 de lei, și o categorie de bunuri denumită „căi ferate”, în valoare de 7.127.839 de lei, pentru care nu fuseseră efectuate reevaluările prevăzute.
Bunuri de inventar păstrate în categoria mijloacelor fixe
Raportul mai arată că bunuri care aveau natura unor obiecte de inventar și care se situau sub limita valorică stabilită de reglementările aplicabile au fost păstrate în categoria mijloacelor fixe, la mai multe direcții județene de statistică.
Valoarea totală indicată de Curtea de Conturi este de 116.312 de lei. Sunt menționate direcțiile județene de statistică din Buzău, Cluj, Botoșani, Teleorman, Vrancea, Mehedinți, Argeș, Dâmbovița și Prahova.
Valoarea acestei constatări este mult mai mică decât cea a garanțiilor de mediu sau a creanțelor evidențiate la ARICE. Ea face însă parte din aceeași problemă de fond, respectiv faptul că evidența contabilă a patrimoniului public trebuie să reflecte natura și valoarea bunurilor, iar clasificările eronate pot distorsiona situațiile financiare.
Provizioane menținute după încheierea proceselor
Curtea de Conturi a identificat și provizioane pentru litigii soluționate definitiv care au rămas în contabilitate la 31 decembrie 2024.
La Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, UT 515, era menținut un provizion de 16.353 de lei. La Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, două provizioane aveau o valoare cumulată de 417.500 de lei.
Provizioanele sunt înregistrări contabile destinate să reflecte anumite obligații sau riscuri. După soluționarea definitivă a unui litigiu, instituția trebuie să analizeze dacă provizionul mai este justificat și să îl ajusteze în funcție de situația efectivă. Păstrarea unor asemenea valori fără o analiză actualizată denaturează situațiile financiare.
Concluzia raportului Curții de Conturi
Auditorii nu au putut considera că situațiile financiare consolidate ale SGG pentru anul 2024 oferă o imagine fidelă a patrimoniului. Deficiențele constatate la instituțiile incluse în consolidare afectează atât credibilitatea bilanțurilor, cât și capacitatea autorităților de a urmări corect veniturile, cheltuielile, creanțele și obligațiile.
În cazul ANRMPSG, miza este și una de protecție a mediului. Garanțiile trebuie urmărite astfel încât să existe certitudinea că obligațiile de refacere ecologică sunt îndeplinite și că fondurile necesare pot fi folosite atunci când operatorii nu se conformează. La ARICE, problemele de decontare și de înregistrare a cheltuielilor afectează transparența utilizării fondurilor. În cazul SGG și al Administrației Rezervelor de Stat, lipsa unor înregistrări corecte și a reevaluărilor reduce credibilitatea evidenței patrimoniului public.
