Țările din „Coaliția de voință” se întâlnesc la Paris. Lideri din Ucraina, NATO și din întreaga Europă se reunesc în această după-amiază la Paris pentru noi discuții ale „coaliției celor dispuși”, menite să intensifice presiunea asupra Moscovei și să răspundă nevoilor urgente ale Kievului în materie de apărare antiaeriană.
România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan în timp ce R. Moldova participă pentru prima data la o astfel de reuniune, fiind reprezentată de președinta Maia Sandu. Ambii președinți încearcă în acest moment să medieze crearea unor noi guverne în țările lor: criza de guvern de la Chișinău s-ar putea încheia luni, după numai două săptămâni. La București nu se întrevede încă nici o soluție după mai bine de două luni.
Rachete pentru Ucraina
Cu aproximativ 30 de lideri invitați, reuniunea de la Paris convocată de președintele Emmanuel Macron este cea mai amplă a acestei coaliții informale din ultimele. Ea are loc în timp ce Ucraina continuă atacurile în profunzime asupra teritoriului rus, provocând inclusiv penurii de combustibil. Cel mai recent atac a vizat o rafinărie din regiunea Samara.
Participanții speră să profite de ceea ce consideră un „moment prielnic” pentru eventuale negocieri de pace. Totuși, președintele rus Vladimir Putin nu dă semne că ar fi dispus la compromisuri.
Dimpotrivă, Rusia și-a intensificat atacurile cu drone și rachete împotriva Ucrainei, vizând tot mai des obiective civile și provocând zeci de morți în unele dintre cele mai sângeroase bombardamente din cele 52 de luni de război. Din acest motiv, reuniunea de astăzi nu este doar despre strategii pentru încheierea conflictului, ci și despre noi sisteme de apărare antiaeriană pentru Ucraina, relatează Politico.
Urgențele momentului
Președintele american Donald Trump a acceptat în principiu ca Ucraina să producă sub licență rachete interceptoare Patriot. Până acolo este drum lung, inclusive birocratic si politic, iar Kievul are nevoie urgentă de sisteme suplimentare de apărare aeriană.
Cancelarul german Friedrich Merz pare dispus să își sporească sprijinul pentru Ucraina. Reuters a relatat că Berlinul finanțează producția a 50.000 de drone de atac pentru armata ucraineană. În același timp, Merz încearcă să convingă Spania și Grecia să transfere sisteme Patriot către Kiev, subiect pe care îl poate aborda direct în cadrul reuniunii de la Paris.
Guvernul grec a reacționat prudent. O purtătoare de cuvânt a Ministerului grec de Externe a declarat că orice solicitare trebuie analizată ținând cont atât de „nevoile de apărare teritorială ale Greciei”, cât și de „situația în continuare volatilă din Orientul Mijlociu”.
Cine participă: Președintele francez Emmanuel Macron i-a invitat la Paris pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European António Costa, șefa diplomației europene Kaja Kallas, premierul polonez Donald Tusk, premiera daneză Mette Frederiksen, premierul suedez Ulf Kristersson, președintele finlandez Alexander Stubb, premierul belgian Bart De Wever, premierul grec Kyriakos Mitsotakis, premierul spaniol Pedro Sánchez, premierul ceh Andrej Babiš, premierul sloven Janez Janša, premierul estonian Kristen Michal, președintele României Nicușor Dan, președinta Republicii Moldova Maia Sandu și secretarul general al NATO Mark Rutte, alături de alți lideri europeni.
Zelenski pregătește o amplă remaniere guvernamentală
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat duminică intenția de a o înlocui pe premierul Iulia Svîrîdenko, în cadrul unei remanieri majore a guvernului de la Kiev.
„Ucraina își schimbă strategia politică”, a declarat Zelenski într-un mesaj publicat pe rețelele sociale. Potrivit acestuia, pentru fiecare direcție prioritară de politică externă va fi desemnată o persoană cu experiență relevantă, capabilă să pună în aplicare deciziile convenite la nivelul liderilor. Președintele nu a precizat cine îi va succeda Iuliei Svîrîdenko și nici motivele detaliate ale schimbărilor. El a anunțat însă că „schimbările de personal vor începe pentru a asigura implementarea strategiei politice actualizate”. Demisia trebuie să fie aprobată de Parlament, ceea ce atreage demisia întregului guvern. Șeful statului a anunțat și schimbări la conducerea instituțiilor de aplicare a legii.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, Svîrîdenko a confirmat că a discutat cu Zelenski despre „pașii următori”, fără a oferi detalii suplimentare. „Rămân pregătită să servesc statul ucrainean și să îndeplinesc orice misiune care contribuie la consolidarea poziției Ucrainei, la apărarea intereselor noastre naționale și la apropierea unei păci juste”, a scris ea. Fost ministru al Economiei, Iulia Svîrîdenko a devenit premier vara trecută, la vârsta de 39 de ani, după ce a avut un rol esențial în negocierea acordului privind resursele minerale dintre Ucraina și Statele Unite.
Zelenski a precizat că i-a propus să preia „un nou domeniu important” în relațiile Ucrainei cu unul dintre partenerii săi internaționali cheie. „Fiecare direcție prioritară de politică externă va avea un responsabil cu experiență solidă, capabil să pună în practică ceea ce convenim la nivelul liderilor și ceea ce așteaptă cetățenii Ucrainei”, a declarat președintele ucrainean.
