Un nou barometru realizat de Agenția de Rating Politic descrie urmările blocajului politic din ultimele două luni. Marile blocuri politice se întăresc, partidele mici se comprimă. Autorul studiului explică pentru Deutsche Welle.
Blocajul politic din ultimele două luni a accelerat reașezarea electoratului din România, care se regrupează în jurul unor blocuri politice tot mai mari. Potrivit barometrului Poll/Int publicat săptămâna aceasta de Agenția de Rating Politic, PNL apare ca principal beneficiar al perioadei, AUR își consolidează poziția dominantă iar partidele mici pierd teren.
Datele arată schimbări moderate în procente, dar semnalează tendințe mai relevante decât cifrele. PNL urcă de la 14,2% la 22,4% în intenția de vot, în timp ce AUR păstrează scorul cel mai solid, 36,4%. PSD rămâne relativ stabil, iar USR pierde ușor teren.
Popularitatea măsurată a președintelui Nicușor Dan rămâne constantă (24,2%), în pofida dezamăgirii explicite a votanților săi din lunile din urmă. O treime dintre subiecții studiului citat sunt de părere că șeful statului nu a avut un plan și doar a reacționat.
Cu toate acestea, președintele nu este perceput drept vinovat principal pentru criza politică. Un subiect din cinci crede că responsabilitatea o poartă ”toți în egală măsură”. Dar același procentaj dă vina pe PSD. Ceva mai puțini (15,7%) îi reproșează premierului Ilie Bolojan starea politică actuală.
Vocile pe care votanții le caută
Pentru Cristian Andrei, coordonatorul Agenției de Rating Politic, dincolo de barometrul de moment, cifrele ascund o transformare mai profundă. ”România care a câștigat, mai mult decât a pierdut din ultimii 30 de ani, avea nevoie de o voce, de un lider puternic. Această voce lipsește cu desăvârșire de ani de zile. Ilie Bolojan răspunde acestei așteptări. Oamenii care au strâns o mică situație socială și materială sunt deranjați că statul le încurcă viața și au nevoie de cineva care să le dea satisfacția de a reforma sau lupta cu acest stat ineficient”. Astfel explică sociologul, pentru DW, ceea ce numește ”efectul Bolojan”, care nu s-ar reduce doar la popularitatea liderului liberal, ci și la apariția unei figuri percepute drept capabilă să confrunte administrația și sistemul politic.
Continuarea, în Deutsche Welle
