Ministerul Mediului propune înăsprirea radicală a sancțiunilor pentru infracțiunile care provoacă poluări grave, distrug ecosisteme sau pun în pericol viața oamenilor.
Proiectul prevede pedepse de până la 20 de ani de închisoare, amenzi penale considerabil mai mari pentru companii și sancțiuni agravante pentru faptele comise în ariile naturale protejate. Organizațiile de mediu avertizează însă că severitatea pedepselor nu va produce rezultate fără controale eficiente, procurori specializați și instituții capabile să ducă dosarele până la condamnări definitive.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat, în 14 iulie 2026, proiectul de lege prin care România ar urma să transpună Directiva europeană privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal. Documentul introduce un sistem gradual de sancționare, în funcție de gravitatea faptelor și de consecințele produse asupra oamenilor și naturii.
Inițiativa vine însă cu întârziere. Directiva (UE) 2024/1203 a fost adoptată la 11 aprilie 2024, iar statele membre aveau obligația de a o transpune în legislația națională până la 21 mai 2026. La momentul publicării proiectului de către Ministerul Mediului, termenul european era deja depășit.
Patru niveluri de pedeapsă, în funcție de gravitatea faptelor
Proiectul prezentat de Ministerul Mediului prevede închisoare de la unu la cinci ani pentru faptele susceptibile să provoace moartea sau vătămarea gravă a unei persoane ori daune semnificative mediului.
Pedeapsa crește la închisoare de la doi la șapte ani atunci când daunele semnificative asupra aerului, apei, solului, ecosistemelor, animalelor sau plantelor s-au produs efectiv.
Pentru distrugerile ori daunele produse pe scară largă, ireversibile sau de lungă durată, limitele propuse sunt cuprinse între trei și zece ani de închisoare.
Cele mai mari pedepse, între zece și 20 de ani de închisoare, ar urma să fie aplicate dacă infracțiunea de mediu a provocat moartea unei persoane.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, susține că „poluarea gravă și distrugerea naturii nu pot rămâne afaceri profitabile”, în condițiile în care beneficiile obținute de autorii unor asemenea fapte pot fi mult mai mari decât riscurile juridice actuale.
Amenzi penale mai mari pentru companii
O modificare importantă privește răspunderea persoanelor juridice. Valoarea unei zile-amendă ar urma să poată fi stabilită între 500 și 25.000 de lei, astfel încât sancțiunile să aibă un efect real și asupra companiilor cu cifre mari de afaceri.
Sunt introduse, de asemenea, noi infracțiuni prevăzute de Directiva europeană. În mai multe situații vor putea fi sancționate tentativa și faptele comise din culpă, nu doar infracțiunile săvârșite cu intenție și duse până la capăt.
Comiterea unei infracțiuni într-o arie naturală protejată va deveni circumstanță agravantă. Proiectul diferențiază și situațiile în care prejudiciul este semnificativ, ireversibil, de lungă durată sau produs pe o suprafață extinsă, inclusiv formele de criminalitate de mediu de o gravitate excepțională, asociate conceptului de „ecocid”.
Documentul nu se limitează la pedepse. El stabilește obligații privind pregătirea profesională a autorităților, cooperarea dintre instituții, prevenirea infracțiunilor, colectarea datelor statistice și elaborarea unei strategii naționale pentru combaterea criminalității de mediu.
Proiectul nu poate fi însă promovat imediat. Diana Buzoianu a precizat că actul normativ este pregătit pentru momentul în care România va avea din nou un guvern cu atribuții depline.
Gabriel Păun, Agent Green: „România nu duce lipsă în primul rând de legi. România suferă din cauza aplicării lor”
Gabriel Păun, președintele Agent Green, salută majorarea sancțiunilor și transpunerea directivei europene, dar avertizează că problema fundamentală a României rămâne incapacitatea instituțiilor de a aplica legislația existentă.
„Salutăm inițiativa Ministerului Mediului de a înăspri sancțiunile pentru infracțiunile de mediu și de a transpune Directiva europeană privind criminalitatea de mediu. România are nevoie de sancțiuni care să reflecte gravitatea faptelor și prejudiciile aduse naturii și oamenilor.
Totuși, experiența Agent Green din ultimii aproape 20 de ani și peste 160 de procese câștigate în instanță ne obligă să spunem un adevăr incomod: România nu duce lipsă în primul rând de legi. România suferă din cauza aplicării lor.
Criminalitatea de mediu trece printr-un întreg lanț instituțional. Dacă una dintre verigi cedează, legea devine doar un text frumos.
Avem agenți de aplicare a legii care, de multe ori, nu intervin sau nu au resursele și pregătirea necesare. Avem dosare care pornesc promițător și se sting prin soluții de clasare sau de neîncepere a urmăririi penale. Avem instanțe în care unele cauze sunt tratate superficial sau fără expertiza necesară pentru a înțelege complexitatea infracțiunilor de mediu”, a declarat Gabriel Păun.
Reprezentantul Agent Green invocă inclusiv experiența lui Vasile Crețu, fost jandarm implicat în combaterea transporturilor ilegale de lemn, pentru a arăta că eficiența legislației depinde în primul rând de oamenii și instituțiile care o aplică.
„Știm toate acestea nu doar din cele peste 160 de litigii purtate de Agent Green, ci și din experiența directă a colegului nostru Vasile Crețu, fost jandarm, considerat unul dintre cei mai eficienți din România în combaterea infracțiunilor de mediu. El a confiscat mai multe transporturi ilegale de lemn decât oricine altcineva și a avut curajul să sancționeze inclusiv Romsilva pentru modul în care a gestionat urșii de pe Transfăgărășan. Cunoaștem din interior atât potențialul sistemului, cât și limitele sale.
Din acest motiv, considerăm că înăsprirea pedepselor este un început, nu o soluție în sine”, afirmă Gabriel Păun.
Agent Green cere procurori și judecători specializați
În opinia președintelui Agent Green, modificarea legislației trebuie urmată de o reformă a instituțiilor cu atribuții de control, investigare și sancționare.
„Adevărata reformă înseamnă instituții competente și independente, procurori specializați, judecători familiarizați cu dreptul mediului, expertize științifice de calitate și autorități care aplică legea fără teamă și fără influențe.
Salutăm și faptul că proiectul tratează mai sever infracțiunile comise în ariile naturale protejate. Biodiversitatea României este un patrimoniu european și mondial, iar distrugerea ei trebuie sancționată pe măsura prejudiciului. Este momentul potrivit să introducem și termenul de «ecocid» în legislație.
Sperăm însă că această reformă nu se va opri la această modificare secvențială, ci va fi urmată de reformarea instituțiilor care trebuie să aplice legea. Noi lucrăm încă din martie la ceva consistent exact despre acest subiect și vom depune propunerile la minister și Parlament până la sfârșitul lunii iulie”, a mai declarat Gabriel Păun.
Acesta susține că predictibilitatea aplicării sancțiunii este mai importantă decât simpla majorare a limitelor de pedeapsă.
„Cred că o societate civilizată nu se măsoară prin cât de mari sunt pedepsele din Codul penal, ci prin cât de sigur este că legea se aplică. În domeniul mediului, certitudinea sancțiunii valorează mai mult decât severitatea ei.
Pe termen lung, cea mai bună politică rămâne prevenția: transparență, controale eficiente, educație și instituții care funcționează. Pedepsele sunt ultima linie de apărare, nu prima”, concluzionează președintele Agent Green.
Greenpeace: „Este un exercițiu de imagine”
Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii pentru păduri și biodiversitate în cadrul Greenpeace România, are o poziție mult mai critică. Acesta consideră că publicarea proiectului nu reprezintă o inițiativă voluntară a Ministerului Mediului, ci îndeplinirea cu întârziere a unei obligații europene.
„Este un exercițiu de imagine, nu o inițiativă pozitivă ori un act de transparență decizională din partea uneia dintre cele mai opace echipe din istoria recentă a Ministerului Mediului.
Este doar un exercițiu de imagine pentru că, pe de o parte, avem de-a face cu transpunerea obligatorie a unei directive europene, iar, pe de altă parte, actualul guvern interimar nu va putea să adopte actul normativ.
Rămânem cu un comunicat de presă și un proiect care va depinde de viitorul guvern”, a declarat Valentin Sălăgeanu.
Ministerul a prezentat documentul ca proiect de lege, nu ca proiect de hotărâre de guvern. Critica reprezentantului Greenpeace vizează însă faptul că actualul executiv nu îl poate promova către Parlament, situație recunoscută și în declarația ministrei Diana Buzoianu.
Problemele sistemice: finanțarea, controlul și cooperarea instituțiilor
Dincolo de criticile privind momentul publicării, Greenpeace admite necesitatea unor sancțiuni mai dure. Organizația atrage însă atenția că dosarele de mediu sunt afectate de lipsa finanțării, capacitatea redusă de control și cooperarea deficitară dintre instituții.
„Pe fond, este într-adevăr nevoie de înăsprirea sancțiunilor în domeniul mediului, dar problemele sistemice din România sunt legate de lipsa de viziune în domeniul mediului, lipsa finanțării mediului, aplicarea legii, controlul respectării legii, capacitatea de control și cooperarea interinstituțională în domeniu”, a afirmat Valentin Sălăgeanu.
Cele două reacții pornesc de la evaluări diferite ale inițiativei Ministerului Mediului, dar ajung la o concluzie comună: majorarea pedepselor nu este suficientă.
Fără controale bine documentate, instituții independente, anchete penale profesioniste, expertize științifice și instanțe familiarizate cu legislația de mediu, noile limite de pedeapsă riscă să rămână prevederi severe aplicate rar.
Proiectul marchează o schimbare importantă de abordare, prin raportarea pedepselor la consecințele reale ale poluării și distrugerii ecosistemelor.
Testul decisiv nu va fi însă publicarea documentului sau adoptarea sa de către viitorul guvern, ci numărul infracțiunilor descoperite, cercetate și sancționate definitiv.
(Sursa foto: Diana Buzoianu / Facebook)
