Opt agenți de poliție de la Secția 16 din București au fost condamnați definitiv de Curtea de Apel București în dosarul în care au fost acuzați că au lipsit ilegal de libertate și au agresat doi tineri, în noaptea de 31 august spre 1 septembrie 2020, după ce aceștia le-ar fi reproșat că nu purtau măști de protecție în timpul pandemiei de COVID-19. Patru dintre polițiști au primit pedepse cu executare, iar alți patru au fost condamnați cu suspendare. Instanța a redus mai multe pedepse stabilite de Tribunalul București, după ce unele fapte s-au prescris, și a dispus rejudecarea laturii civile a dosarului.
Cea mai mare pedeapsă a primit-o Viorel Constantin Șeicaru, fost lider sindical al polițiștilor, condamnat la 5 ani și 8 luni de închisoare. La fond, Tribunalul București îi aplicase o pedeapsă de 9 ani și 4 luni de închisoare.
Potrivit deciziei penale nr. 1417/A din 29 septembrie 2026, consultată pe portalul instanțelor de judecată, Curtea de Apel București a redus pedepsele aplicate lui Șeicaru pentru lipsire de libertate în mod ilegal, tortură și instigare la lipsire de libertate. În cazul unei acuzații de purtare abuzivă, instanța a încetat procesul penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Pentru lipsirea de libertate în mod ilegal, pedeapsa a fost redusă de la 5 ani la 3 ani și 6 luni de închisoare. Pentru tortură, judecătorii au redus pedeapsa de la 6 ani la 3 ani și 6 luni, iar pentru instigare la lipsire de libertate, de la 4 ani la 3 ani. Prin aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni, pedeapsa rezultantă a fost stabilită la 5 ani și 8 luni de închisoare.
Șeicaru a primit și interdicția de a fi ales în autoritățile publice sau în alte funcții publice, precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru o perioadă de trei ani după executarea pedepsei principale.
Pedepse reduse pentru ceilalți polițiști
Curtea de Apel București a redus și pedepsele aplicate altor agenți implicați în agresarea și lipsirea de libertate a celor doi tineri.
Lupu Viorel Răzvan a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare, față de pedeapsa rezultantă de 4 ani stabilită la fond. El a fost găsit vinovat pentru lipsire de libertate în mod ilegal și tortură. Executarea pedepsei nu a fost suspendată, potrivit dispozitivului deciziei.
Nine Dorin a primit o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 10 luni de închisoare, față de cei 6 ani și 6 luni stabiliți de Tribunalul București. Instanța de apel a redus pedepsele individuale pentru lipsire de libertate și tortură.
Radu Mihai Patrik Alexandru a fost condamnat la 2 ani, 5 luni și 10 zile de închisoare, pentru lipsire de libertate în mod ilegal și complicitate la tortură. În cazul său, Curtea de Apel a reținut o circumstanță atenuantă judiciară și a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de trei ani.
În cazul Stancu Elisabeta Valentina, pedeapsa rezultantă a fost redusă de la 6 ani la 2 ani și 6 luni de închisoare. Instanța a încetat procesul penal pentru acuzația de fals intelectual, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale, și a redus pedepsele pentru lipsire de libertate și complicitate la tortură.
Buhă, fostă Turcu, Beatrice Alexandra a primit 2 ani, 5 luni și 10 zile de închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere pe o perioadă de trei ani. Și în cazul său, instanța a reținut o circumstanță atenuantă judiciară și a redus pedepsele individuale.
Pentru Răzvan Ștefan Piticu, Curtea de Apel a redus pedeapsa pentru lipsire de libertate în mod ilegal de la 3 ani la 2 ani de închisoare și a scurtat termenul de supraveghere de la patru ani la doi ani și șase luni. A fost redusă și perioada în care acesta trebuie să presteze muncă neremunerată în folosul comunității, de la 120 la 60 de zile.
De asemenea, Irina Elena Gogoașe a beneficiat de reducerea pedepsei de la 2 ani și 6 luni la un an și 6 luni de închisoare. Executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere, iar termenul de supraveghere a fost redus de la patru ani la doi ani.
În cazul agenților condamnați cu suspendare, instanța a stabilit măsuri de supraveghere și obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, în condițiile prevăzute de Codul penal.
Toți cei condamnați au primit și interdicții privind exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul de a ocupa funcții care implică exercițiul autorității de stat, pentru perioadele stabilite de instanță. „În ceea ce îl privește pe inculpatul Șeicaru, tribunalul a avut în vedere că există o circumstanţă agravantă – în calitatea lui de coordonator al echipei de poliţişti trebuia şi putea să împiedice activitatea infracţională, prin aplicarea corectă a legii”, se arată în motivarea instanței.
Unul dintre polițiști a fost acuzat că a urinat pe victimă
Faptele pentru care au fost condamnați polițiștii s-au petrecut în noaptea de 31 august spre 1 septembrie 2020, în timpul pandemiei de COVID-19.
Potrivit actului de acuzare, agenți ai Secției 16 Poliție, însoțiți de trei jandarmi, organizaseră un filtru în zona Calea Șerban Vodă din București. Doi tineri i-ar fi abordat și le-ar fi reproșat polițiștilor că nu purtau măști de protecție, deși se aflau în plină pandemie.
Conform anchetatorilor, în loc să gestioneze situația prin mijloace legale, unul dintre polițiști i-ar fi înjurat pe cei doi, iar alți agenți i-ar fi imobilizat și încătușat fără să se legitimeze și fără să le solicite datele sau documentele de identitate.
Unul dintre tineri a fost urcat într-o autospecială a Poliției, unde ar fi fost lovit în repetate rânduri cu pumnii. Ulterior, acesta a fost dus pe un teren din zona Drumului Dealul Armanului, în apropiere de Jilava.
Acolo, potrivit procurorilor, trei polițiști l-au scos din mașină, l-au întins la pământ și au început să-l lovească cu bastoanele și picioarele. Două polițiste și un alt agent ar fi asistat la agresiuni fără să intervină.
În declarația dată în fața procurorilor, victima a relatat că a fost lovită peste corp, în zona coastelor, a mâinilor, a degetelor și a picioarelor. Potrivit mărturiei sale, după ce i-au scos încălțămintea, agenții l-au lovit cu bastoanele peste tălpi.
Tânărul a declarat că le-a cerut polițiștilor să se oprească, însă unul dintre ei i-ar fi spus că violențele vor continua dacă nu își cere scuze. Victima a afirmat că a fost nevoită să își ceară iertare pentru ca agresiunile să înceteze.
Anchetatorii au mai susținut că, după ce l-au bătut, unul dintre polițiști ar fi urinat pe tânăr și i-ar fi spus: „Vezi, mă, ce poate să facă Poliția Română?”.
Un alt agent i-ar fi luat telefonul mobil și l-ar fi aruncat în vegetația din apropierea unei căi ferate. Același polițist i-ar fi scos pachetul cu tutun și i-ar fi vărsat conținutul peste față.
După agresiune, polițiștii ar fi plecat, lăsându-l pe tânăr singur pe terenul viran.
Al doilea tânăr, închis într-o autospecială și abandonat pe o stradă întunecată
Nici celălalt tânăr nu ar fi scăpat de abuzuri. Potrivit procurorilor, după ce a fost încătușat, acesta a fost închis într-o autospecială a Poliției, peste două jante auto depozitate pe bancheta din spate. Ulterior, agenții ar fi pulverizat spray lacrimogen în interiorul mașinii.
Bărbatul a fost transportat apoi în zona Zețari din București și abandonat pe o stradă întunecată, fără o justificare legală pentru deplasarea sa.
După ce a reușit să își revină din efectele spray-ului lacrimogen, tânărul a încercat să se orienteze. A urmat liniile de tramvai și a intrat într-un magazin pentru a întreba în ce direcție se află Șoseaua Giurgiului.
În acest timp, l-a apelat în mod repetat pe prietenul său, care a răspuns în cele din urmă și i-a povestit ce i se întâmplase. Cei doi au reușit ulterior să se întâlnească pe Drumul Găzarului și să meargă acasă.
Inițial, tânărul care fusese bătut pe câmp nu a vrut să depună plângere penală. În cele din urmă, convins de prietenul său, a apelat numărul de urgență 112. Pentru că se simțea rău în urma agresiunilor, a fost transportat la spital, unde a primit îngrijiri medicale.
„Scopul lovirii în mod repetat a persoanei vătămate […] a fost acela de a-l pedepsi, umili şi înjosi pe acesta pentru îndrăzneala de a critica comportamentul inculpaţilor cu privire la respectarea măsurilor de protecţie SARS – COV2, în contextul în care aceştia erau cei chemaţi să vegheze la respectarea acestor măsuri.”, se arată în motivarea CAB.
Mai mult, „Curtea mai observă că loviturile au fost aplicate în scopul de a produce puternice suferinţe fizice, având în vedere că inculpaţii l-au descălţat pe […] şi i-au aplicat lovituri cu tomfele peste tălpi, tratament recunoscut ca fiind tortură întrucât în zonă se află numeroase terminaţii nervoase fapt ce determină ca şocul loviturii să se resimtă în tot corpul.”
Citește și: Deputatul USR Emanuel Ungureanu cere DIICOT și DNA explicații în cazul Nordis
Procese-verbale pentru a justifica intervenția polițiștilor
Potrivit procurorilor, după incident, unul dintre agenți a întocmit procese-verbale de contravenție în care ar fi consemnat în mod nereal că cei doi tineri fuseseră depistați în timp ce tulburau ordinea și liniștea publică. „Prezenţa şi asistarea lor la agresiunile exercitate pentru aproximativ 30 de minute asupra lui […], precum şi neintervenirea în sensul stopării acestora, a reprezentat o încurajare şi a contribuit la comportamentul celor care au agresat fizic şi psihic persoana vătămată.”, se mai arată în motivarea CAB.
Anchetatorii au susținut că documentele urmăreau să creeze aparența unui comportament violent al victimelor și să justifice, astfel, conduita polițiștilor.
În acest dosar a fost cercetat și un alt agent, Nicu Cătălin Bogdan, acuzat de favorizarea făptuitorului. Curtea de Apel București a dispus încetarea procesului penal față de acesta, ca urmare a prescripției răspunderii penale.
Încetarea procesului penal ca urmare a prescripției nu echivalează cu o achitare pe fondul acuzației.
Dosarul a fost judecat timp de mai mulți ani
Dosarul a fost înregistrat inițial la Tribunalul București, sub numărul 20112/3/2021. La 20 decembrie 2024, instanța de fond a pronunțat sentința penală nr. 1606/F, prin care a stabilit pedepsele inițiale.
Cauza a ajuns în apel la Curtea de Apel București în ianuarie 2025. Pe parcursul judecării apelului, au fost dispuse mai multe amânări pentru administrarea probelor și continuarea cercetării judecătorești.
La 20 mai 2025, instanța a admis cererea unuia dintre inculpați, Radu Mihai Patrik Alexandru, de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind articolul 205 alineatul 3 litera a) din Codul penal, referitor la lipsirea de libertate în mod ilegal în forma agravată.
În septembrie 2025, soluționarea cauzei a fost suspendată în contextul hotărârilor Adunării Generale a Judecătorilor de la Curtea de Apel București. Dosarul a fost repus pe rol la 31 octombrie 2025.
Pronunțarea a fost amânată succesiv în vara anului 2026, până la 29 septembrie, când instanța a soluționat apelurile formulate de procurori, inculpați și părțile civile.
Curtea de Apel a admis apelurile și a desființat în parte sentința Tribunalului București, modificând pedepsele și soluțiile privind unele acuzații.
Ministerul Afacerilor Interne nu va primi despăgubiri
Un aspect important al deciziei privește acțiunea civilă formulată de Ministerul Afacerilor Interne. Curtea de Apel București a respins această acțiune ca nefondată, astfel că ministerul nu va primi despăgubirile solicitate în cadrul procesului.
În schimb, instanța a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul București exclusiv pentru soluționarea acțiunilor civile formulate de cele trei părți civile anonimizate în hotărârea publicată pe portal.
Prin urmare, latura penală a cauzei este soluționată definitiv, însă procedura referitoare la despăgubirile solicitate de victime și de celelalte părți civile va continua la instanța de fond.
