Duminică, 1 iunie, are loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Polonia, care „va determina locul si rolul tarii in Uniunea Europeană” în următorii ani. Ar putea consolida locul important pe care si l-a câștigat în ultimii doi ani la masa decizională, mai ales pe fundalul războiului din Ucraina, sau readuce țara în tabăra „obstrucționistă” – „suveranistă” în traducere românească- și ultraconservatoare în care s-a aflat mulți ani.
Dacă totul sună familiar, este pentru că miza alegerilor din Polonia si a celor din România este foarte asemănătoare. La fel și portretul robot al celor doi candidați rămași în cursă. Mai puțin faptul că în Polonia, primarul liberal al Varșoviei si contracandidatul său ultraconservator intră în cursă aproape la egalitate, potrivit sondajelor.
Primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski (50,5% din voturi), este susținut de coaliția Platforma Civică a premierului Donald Tusk, care a câștigat alegerile parlamentare din 2023.
Contracandidatul, istoricul Karol Nawrocki (49,5% din voturi), este sprijinit de partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS), aflat la putere în cei opt ani anteriori.
Spre deosebire de România, în Polonia, politica externă este prerogativa guvernului, deci a premierului Donald Tusk, cu toate acestea, analiștii avertizează că o victorie a lui Nawrocki, susținut de PiS, ar limita inevitabil – și, în cele din urmă, semnificativ – ambițiile europene ale Poloniei.
„Nu vorbim neapărat despre consecințe directe asupra politicilor publice,” a declarat Piotr Buras, analist la think tank-ul Consiliul European pentru Relații Externe pentru The Guardian. „Dar dacă Trzaskowski, candidatul lui Tusk, pierde, mesajul este că polonezii îl resping pe el și guvernul său.” Lipsit de această legitimitate, Tusk „va avea dificultăți în a-și menține rolul important pe care a început să-l joace în UE”, a adăugat Buras. „Guvernul său va fi mai slab, iar marja sa de manevră se va restrânge. Este vorba de capacitatea Poloniei de a juca un rol puternic pe scena europeană.”
Victoria electorală a lui Tusk obținută acum doi ani, a marcat începutul revenirii Poloniei în cadrul european după două mandate tensionate de guvernare național-conservatoare populistă, perioadă în care Varșovia s-a ciocnit constant cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept.
Încercarea de a reforma „reforma” PiS din justiție
Totuși, reintegrarea completă a Poloniei în cadrul UE depinde de capacitatea lui Tusk de a implementa reformele-cheie – în special revenirea la independența sistemului judiciar, blocate până acum de președintele în funcție, Andrzej Duda, susținut de PiS.
În campania electorală, Trzaskowski a promis că va rezolva problemele legate de statul de drept. „Voi semna cu siguranță o lege care să pună capăt haosului și dualismului din justiție”, a spus el în ianuarie.
Nawrocki îl învinuiește în schimb pe Tusk pentru problemele Poloniei legate de statul de drept. El a promis că va păstra judecătorii numiți de PiS și va încetini reforma sistemului de numire a judecătorilor.
„Restaurarea independenței justiției în Polonia, pe lângă rolul țării în UE, este pe buletinul de vot duminică – chiar dacă, paradoxal, acest subiect abia dacă a fost abordat în dezbaterea electorală”, spune Jakub Jaraczewski, cercetător la think tank-ul Reporting Democracy.
Portret de candidat, schiță de alegător
Karol Nawrocki, în vârstă de 42 de ani, conduce Institutul Memoriei Naționale, o instituție de stat care investighează crimele comise în perioada comunistă și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Era relativ necunoscut la nivel național înainte să fie desemnat candidat de către PiS, remarcă BBC.
Potrivit institutului de sondare CBOS, alegătorii îl percep ca pe un susținător al valorilor catolice tradiționale și ca pe un apărător al polonezului de rând, inclusiv al micilor fermieri care se simt amenințați de Pactul Verde European, ce limitează utilizarea substanțelor chimice și a gazelor cu efect de seră.
Alegătorul tipic al lui Nawrocki este văzut ca având peste 40 de ani, conservator, orientat spre familie și locuind în mediul rural sau în orașe mici și mijlocii.
Rafał Trzaskowski, în vârstă de 53 de ani, este fiul unui cunoscut pianist de jazz, primarul Varșoviei și vicepreședinte al partidului centrist Platforma Civică, condus de Donald Tusk.
Trzaskowski vorbește mai multe limbi străine și a ocupat anterior funcția de ministru pentru afaceri europene.
Potrivit CBOS, alegătorul tipic al lui Trzaskowski are în jur de 30 de ani, este relativ înstărit și locuiește într-un oraș. Alegătorii îl percep ca având convingeri de stânga-liberală, fiind un susținător al drepturilor comunității LGBT și al drepturilor migranților.
Si ca lucrurile să pară realemente o copie fidelă a situației din România, ultraconservatorul Nawrocki, fost boxer amator, se mândrește cu faptul că în tinerețe a fost implicat în mai multe bătăi între bande de huligani sau „ciocniri nobile între iubitori ai fotbalului”, cum le caracterizează el.
Citește și: Nicușor Dan și necesitatea alianței dintre Polonia și România
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Rafał Trzaskowski / Facebook)
Va fi ales tot cel pe care îl dorește Bruxelles ca si in Romania.Ei dictează si restul executa.