Bucureștiul se remarcă prin „absența” din dezbaterile importante din cadrul instituțiilor UE, remarcă Politico, una din cele mai influente publicații pe teme europene.
„Deși este a șasea țară din Uniunea Europeană ca populație și ocupă o poziție strategică importantă în sud-estul Europei, România este aproape absentă din diplomația de la Bruxelles”, notează publicația.
România — unul dintre cei mai mari beneficiari ai fondurilor europene — evită de regulă să susțină inițiative controversate sau să facă lobby public pentru propriile interese în instituțiile europene, comentează cinci diplomați și oficiali pentru Politico.
O strategie deliberată?
Situația s-a accentuat după prăbușirea guvernului pro-european de la București la începutul acestei luni, ceea ce a îngreunat transmiterea de instrucțiuni politice clare către reprezentanții din capitala europeană.
Totuși, discreția României nu este un fenomen nou și nici accidental, susține un oficial român care a vorbit în nume personal. Potrivit acestuia, reprezentanții români preferă să „țină capul la cutie” la Bruxelles pentru a evita tensiunile cu partenerii europeni și eventuale reacții negative.
„Dintre cele 27 de reprezentanțe permanente ale statelor membre pe lângă UE, România este singura care nu are un purtător de cuvânt sau un ofițer de presă responsabil de comunicarea pozițiilor țării”, remarcă Politico.
Reprezentanța României la UE a refuzat să comenteze, iar Ministerul de Externe nu a răspuns imediat solicitărilor Politico.
Citește și: UE înăsprește controlul asupra investițiilor străine în sectoare strategice
Activă tehnic, discretă politic
Nu toți diplomații împărtășesc însă imaginea unei Românii pasive.
Un diplomat susține că Bucureștiul este mult mai activ la nivel tehnic, promovând dosarele considerate esențiale pentru interesele sale, precum grupul „Friends of Cohesion”, care militează pentru menținerea finanțărilor regionale europene.
România ridică, de asemenea, teme de securitate precum incursiunile dronelor în apropierea granițelor sale în reuniunile Consiliului Afaceri Externe.
În plus, delegația română este descrisă drept foarte activă la sediul NATO, unde implicarea Bucureștiului în dosarele de securitate și apărare este considerabil mai vizibilă decât în instituțiile UE.
Rol în creștere pe flancul estic
Această implicare în securitatea europeană a fost evidențiată luni seară, când un avion românesc F-16 aflat în misiunea NATO de poliție aeriană în statele baltice a doborât o dronă necontrolată care pătrunsese în spațiul aerian al Estoniei.
Episodul ilustrează contrastul remarcat de diplomați: o Românie discretă și aproape invizibilă în jocul politic de la Bruxelles, dar tot mai prezentă în arhitectura de securitate a Europei și a NATO, mai scrie Politico.
Comentariul corespondentei RFI.romania la Bruxelles, Mihaela Gherghișan, nu face decât să întărească imaginea de „diplomație absentă” a României: „ E absolut adevărat că diplomația română pe plan UE este percepută drept 0, deși nu e mereu așa. Vă zic asta de ani și ani. O zic toți colegii mei români de suferință de aici. M-am bătut și ne-am bătut cu toți ambasadorii români la UE să deschidă comunicarea și să fie mai vizibili. Purtător de cuvânt real nu au avut după 2007, au avut însă în perioada pre aderare când se făcea comunicare bine. Mi se zicea că nu se vrea din centrală. Le-a luat ani ca să fie măcar prezenți pe rețelele sociale (la fel și misiunii de la Nato).
Nici briefinguri pentru presa română măcar nu mai fac”, mai scrie Mihaela Gherghișan într-o postare pe Facebook.
(Sursa foto: EC – Audiovisual Service)
