Problemele din programa pentru Istoria evreilor. Holocaustul, semnalate de PRESShub, sunt respine de specialiștii în curriculum din cadrul centrului aflat în subordinea Ministerului Educației.
Astfel, într-un răspuns transmis PRESShub la o lună de la trimiterea solicitării, aceștia susțin că proiectul de programă publicat în Monitorul Oficial nu a suferit „esențial”, deși partenerul Ministerului Educației, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” (INSHEW), s-a retras din Grupul de lucru pentru elaborarea programei.
Institutul arăta, într-un comunicat publicat în 10 august, și că „unele modificări (făcute peste proiectul de programă elaborate de Grupul de lucru, n.r.) reprezintă inadvertențe față de scopul şi valorile care au stat la baza promovării acestei discipline”.
Problemele pe care le ignoră experții
Experții din cadrul Centrului Național pentru Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), care formulează și asumă precizările transmise PRESShub, ignoră exprimările din programă care pot ridica întrebări, precum prezentarea activității liderilor politici A.C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Octavian Goga sau Mircea Vulcănescu utilizând „cel puțin trei-patru surse istorice care conțin puncte de vedere diferite despre acțiunile și ideile promovate de aceștia în societatea românească”.
În opinia experților în curriculum, este vorba despre „multiperspectivitate”, care „dezvoltă abilitatea elevului de a gândi critic și reflexiv”.
Nici cu formularea „vină colectivă”, pe care o aplică proceselor în care au fost judecați criminalii de război, experții în curriculum nu văd nici o problemă, citând o simplă notă de subsol într-o pagină din Raportul Final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului.
Ministerul Educației ignoră chiar legea
Mai mult, prin publicarea proiectului de programă în care Institututul Elie Wiesel nu mai este partener, Ministerul Educației ajunge să ignore chiar legea care a stat la baza elaborării programei pentru materia „Istoria evreilor. Holocaustul” – Legea 276/2021.
Directorul Institutului pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, istoricul Alexandru Florian, a arătat, pentru PRESShub, că exprimările folosite în programa publicată în Monitorul Oficial lasă loc de interpretări, iar sintagma corectă din punct de vedere istoric este „responsabilitate colectivă”, nu „vină colectivă”.
Experții Ministerului Educației se fac că nu înțeleg problema cu punctele de vedere diferite în prezentarea politicienilor extremiști
Într-un răspuns transmis la o lună de la solicitarea PRESShub, Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) a vorbit despre multiperspectivitate, ignorând exprimarea folosită în programa publicată în Monitorul Oficial pentru materia „Istoria evreilor. Holocaustul”, care ridică semne de întrebare privind relativizarea acțiunilor unor lideri politici extremiști de dreapta sau legionari.
„Multiperspectivitatea este una dintre metodele de predare-învățare a istoriei încă din secolului al XX-lea, fiind promovată de Consiliul Europei. Abordarea faptelor istorice, folosind multiperspectivitatea, dezvoltă abilitățile de gândire critică și reflexivitate, valoare ale Curriculumului național.
Gândirea critică este o abilitate care se dezvoltă la disciplina Istorie folosind prezentarea și analizarea faptelor, evenimentelor, personalităților istorice din mai multe perspective, iar sugestiile metodologice sunt o componentă importantă a unei programe școlare, deoarece, în cuprinsul lor se regăsesc exemple de activități care permit formarea și exersarea competențelor specifice și a celor generale.
În programa pentru disciplina Istoria evreilor. Holocaustul, multiperspectivitatea, gândirea critică și reflexivă se regăsesc în competența Utilizarea critică și reflexivă a surselor istorice pentru argumentarea unor demersuri și alegeri, în acord cu valorile societății democratice.
Utilizarea mai multor surse istorice în prezentarea evenimentelor, a personalităților nu relativizează acțiunea sau importanța acestora, ci dezvoltă abilitatea elevului de a gândi critic și reflexiv un anumit aspect, fapt, acțiune umană și implicit atingerea competenței generale menționate”, este răspunsul formulat de CNPEE.
Nici referitor la „vina colectivă”, experții în curriculum nu văd vreo problemă. Aceștia adaugă doar că în raportul Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România se găsesc referințe și la celelalte procese (procesele privind criminalii de război și precizările despre culpabilitățile individuale, n.r.), precum și la „terminologie”.
„Menționarea „principiului vinei colective” are în vedere doar procesul demnitarilor guvernului condus de Ion Antonescu în 1949 și, în acest sens, este făcută referirea la Raportul final întocmit de Comisia Internațională pentru studierea Holocaustului în România, prin care s-a documentat participarea regimului românesc al lui Ion Antonescu la Holocaust și unde se regăsesc și referințe la celelalte procese, individuale, la terminologie și la procesele individuale ce au avut loc în perioada regimului comunist. Pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, sugestiile metodologice includ atât documentele IHRA, cât și documentele ODHIR”, a fost mențiunea CNPEE, transmisă PRESShub.
Ce puncte de vedere diferite poți avea când vorbești despre activitatea unui om politic? Grosso modo, ori că a făcut bine, ori că a făcut rău
„Un profesor de istorie trebuie să prezinte faptele așa cum au fost, fără interpretări și evaluări, într-un limbaj academic neutru, fără calificative. Așa cum este scris în programă („puncte de vedere diferite”, n.r.), se înțelege altceva. Ce au intenționat cei care au scris nu știu, dar exprimarea este foarte nefericită.
Ce puncte de vedere diferite poți avea când vorbești despre activitatea unui om politic? Grosso modo, ori că a făcut bine, ori că a făcut rău.
Poți avea perspective diferite – perspectiva istorică, perspectiva literară, poți avea perspectiva victimei, mărturiile unor supraviețuitori sau să prezinți faptele bazându-te pe documentele istorice, dar nu puncte de vedere diferite”, a explicat istoricul Alexandru Florian, pentru PRESShub.
Totodată, directorul Institutului „Elie Wiesel” a explicat, referitor la „vina colectivă”, că „termenul corect este „responsabilitate colectivă”. Membrii unui Guvern pot avea cap de acuzare „responsabilitate colectivă”, pentru că nici unul nu s-a opus măsurilor luate, nu există stenograme ale Consiliului de Miniștri care să arate că vreunul a făcut opinie separată”.
Platforma RoHolocaust le vine în ajutor profesorilor care vor preda despre Holocaust
„Institutul „Elie Wiesel” a primit câteva e-mailuri de la profesori de istorie care au cerut sprijin pentru predarea materiei „Istoria evreilor. Holocaustul”, a mai precizat directorului Institutului „Elie Wiesel”.
„Pe segmentul din manual care se referă la Holocaust am putut da indicații bibliografice, am creat platforma RoHolocaust, care conține harta României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, istoria diferitelor localități și ce s-a întâmplat cu populația evreiască în perioada respectivă. Avem și o mapă pentru profesori, atestată de Ministerul Educației, pe care o putem pune la dispoziție profesorilor, precum și mărturii ale supraviețuitorilor.
Disciplina este mult mai amplă, dar pe restul conținuturilor nu putem oferi pregătire, pentru că nu ține de specificul Institutului”, a arătat Alexandru Florian, întrebat de PRESShub dacă au fost profesori de istorie care au cerut ajutorul Institutului Wiesel pentru predarea materiei.
CNPEE susține că s-au făcut doar „sugestii metodologice” la programă. Totuși, numărul conținuturilor a crescut
Am întrebat Ministerul Educației de ce a trimis Grupului de lucru un alt proiect de programă decât cel lucrat de experții grupului și cum comentează problemele ridicate de Institutul Elie Wiesel în comunicatul din 10 august, prin care instituția a anunțat că s-a retras din Grupul de lucru.
Răspunsul a venit tot de la experții în curricuculum, din cadrul CNPEE, care s-au mulțumit să citeze legea prin care s-a constituit Grupul de lucru pentru elaborarea programei la materia „Istoria evreilor. Holocaustul”.
CNPEE a mai susținut și că proiectul de programă nu a fost modificat „esențial” și că „instituțiile membre ale Consiliului de onoare au formulat unele amendamente”.
„Legea 276/2021 modifică și completează Legea 1/2011 prin introducerea în planurile-cadru de învățământ a disciplinei școlare Istoria evreilor. Holocaustul. Elaborarea programei școlare a necesitat și implicarea instituțiilor membre ale Consiliului de onoare prevăzut de Legea 174/2019, care au formulat unele amendamente la proiectul de programă; acestea s-au concretizat prin completări sau detalieri cu accent pe sugestiile metodologice, dar fără a modifica esențial proiectul elaborat inițial de grupul de lucru”, a transmis CNPEE către PRESShub.
Totuși, din informațiile reporterului PRESShub, nu au fost aduse doar „sugestii metodologice”, ci a fost crescut și numărul de teme, de la 32 la 35.
Cum încalcă Ministerul Educației Legea 276/2021
Mai mult, Institutul „Wiesel” arăta, în comunicatul prin care a anunțat că s-a retras din Grupul de lucru, că unele modificări (făcute peste proiectul de programă elaborate de Grupul de lucru, n.r.) „reprezintă inadvertențe față de scopul şi valorile care au stat la baza promovării acestei discipline”, acuzând, totodată, și încălcarea procedurii de lucru, stabilită prin lege.
Cu toate acestea, ministra Educației, Ligia Deca, a publicat proiectul de programă în Monitorul Oficial, mulțumind și Institutului „Elie Wiesel”.
De altfel, din informațiile PRESShub, până în prezent, Ministerul Educației nu a încercat să clarifice situația cu Institutul pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, care trebuia să fie partener în elaborarea programei, așa cum stipulează Legea 276/2021.
Mai mult, experții în curriculum au mai susținut, în răspunsul către PRESShub, că proiectul Grupului de lucru a fost modificat de Consiliul de onoare. Acest Consiliu de onoare este amintit în Legea 276/2021, ca partener al Ministerului Educației și Institutului „Elie Wiesel”, și ar trebui să funcționeze odată ce Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România ar urma să aibă personalitate juridică.
Instituțiile care vor avea câte un reprezentant în Consiliul de onoare sunt: Administrația Prezidențială, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, Departamentul pentru Relații Interetnice, Secretariatul de Stat pentru Culte, Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, Asociația Evreilor din România Victime ale Holocaustului, Muzeul Memorial al Holocaustului (SUA), Memorialul Shoah (Republica Franceză), Memorialul Martirilor și Eroilor Holocaustului „Yad Vashem“ (Statul Israel), Comitetul Evreiesc American „AJC“ (SUA), B’nai B’rith International (SUA).
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
