Procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a reacționat critic după decizia conducerii Curții de Apel București de a nu-i mai prelungi delegarea judecătoarei Ana-Elena Dobre în dosarul primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, caz care se judecă de patru ani și în care prejudiciul reclamat este de aproape 600 de milioane de lei.
Într-o postare publică, Sandu explică infracțiunea de favorizare a făptuitorului, prevăzută de art. 269 din Codul penal, și pune întrebarea dacă neprelungirea delegării unui judecător, chiar înainte de finalizarea cercetării judecătorești, ar putea echivala cu o formă de împiedicare a tragerii la răspundere penală, în condițiile în care măsura duce la reluarea procesului de la zero, cu riscul prescrierii faptelor.
Negoiță a rămas fără judecător
Subiectul a fost adus în atenția publică de G4Media, care a scris despre decizia conducerii Curții de Apel București de a schimba completul din dosarul 5962/2/2022, dosar în care printre inculpați se numără și primarul Sectorului 3, Robert Negoiță. Publicația a solicitat instanței o explicație pentru neprelungirea delegării judecătoarei Ana-Elena Dobre, care instrumenta cauza de patru ani, decizie ce are drept consecință reluarea de la zero a cercetării judecătorești.
Reacționând la acest subiect, procurorul Claudiu Sandu a publicat o analiză a infracțiunii de favorizare a făptuitorului, definită de art. 269 Cod penal ca ajutorul dat unei persoane care a comis o infracțiune, cu scopul de a împiedica sau îngreuna cercetările, tragerea la răspundere penală ori executarea unei pedepse. Sandu a subliniat că textul de lege acoperă cele trei faze ale procesului penal — urmărirea penală, judecata și executarea pedepsei — și a ridicat întrebarea dacă refuzul prelungirii delegării unui judecător, într-un moment în care cercetarea judecătorească se apropia de final, ar putea fi interpretat ca o formă de împiedicare a tragerii la răspundere penală, în măsura în care instituțiile implicate ar accepta, în cunoștință de cauză, riscul prescrierii faptelor.
Situația de acum 8 ani
Procurorul CSM a mai afirmat că este o obligație profesională ca, în cauzele importante, toate instituțiile implicate în actul de justiție să depună eforturi pentru finalizarea proceselor într-un termen rezonabil, înainte de intervenirea prescripției, și că această obligație presupune evitarea desemnării de magistrați delegați în asemenea completuri sau, cel puțin, evitarea întreruperii delegării unui judecător aflat deja în proces. El a comparat situația actuală cu practicile de acum 8-9 ani, când, spune el, în cauze similare ar fi fost dispuse arestări, concluzionând critic că „astăzi ne uităm cum infractorii scapă, iar cei vinovați de asemenea catastrofe sunt promovați și apreciați”.
Mecanismul delegărilor judecătorilor a mai fost criticat în trecut, fiind și subiectul documentarului Recorder „Justiție capturată” care denunță practici similare la Curtea de Apel București, legate de folosirea delegărilor pentru schimbarea completurilor de judecată.
