Noul val de scumpiri la energie a determinat guvernele europene să adopte sau să pregătească peste 125 de măsuri pentru protejarea gospodăriilor și companiilor, de la plafonarea tarifelor și reducerea accizelor până la investiții în eficiență energetică și diversificarea surselor de aprovizionare.
Analiza Eurofound arată că, spre deosebire de răspunsul de urgență din 2022, statele membre pun acum un accent mai mare pe soluții structurale menite să reducă vulnerabilitatea pe termen lung.
Eurofound a analizat intervențiile introduse în baza sa EU PolicyWatch de corespondenții naționali din cele 27 de state membre și Norvegia.
Actualizarea realizată între aprilie și iunie 2026 nu este prezentată drept o inventariere exhaustivă, dar oferă o imagine asupra principalelor direcții în care au intervenit guvernele și partenerii sociali.
Cele peste 125 de măsuri au fost grupate în patru categorii, care nu se exclud reciproc. O singură intervenție poate sprijini simultan un sector, reduce consumul și contribui la schimbarea structurii aprovizionării cu energie.
Cea mai mare categorie cuprinde 82 de măsuri sectoriale, destinate anumitor activități economice, companii, lucrători sau consumatori. Intervențiile acoperă în principal energia, transportul, agricultura, producția alimentară și industriile energointensive.
Belgia, Franța și Ungaria au introdus plafonări ale prețurilor la electricitate, vouchere sau credite pentru energie, pentru a limita efectul creșterilor bruște asupra consumatorilor.
Austria și Spania au aplicat tarife mai reduse la electricitate și gaze pentru gospodăriile cu venituri mici.
Croația, Germania și Slovenia se numără printre statele membre care au acordat subvenții furnizorilor de energie pentru menținerea unor tarife stabile pentru consumatorii casnici sau industriali.
Portugalia a creat o facilitate de credit pentru companiile afectate de creșterea puternică a costurilor energetice.
Transportul a primit o atenție specială, având în vedere dependența sa de combustibili fosili. Cipru, Cehia, Irlanda, Letonia, Polonia, România și Suedia au redus accizele la carburanți, iar Estonia a renunțat la o majorare programată.
Cehia, Franța și România se numără printre țările care au intervenit și prin plafonarea prețurilor la pompă. Croația a introdus moratorii temporare asupra rambursării creditelor pentru micii comercianți de produse petroliere.
Bulgaria și Grecia au oferit sprijin direct transportatorilor rutieri și operatorilor de transport public, pentru a preveni reducerea serviciilor sau transferarea integrală a costurilor către pasageri. Tarifele pentru transportul public au fost reduse în Lituania, România și Suedia, iar Danemarca a introdus programe de călătorie gratuită.
Aceste măsuri au două obiective care se pot suprapune: reducerea cheltuielilor gospodăriilor și încurajarea folosirii transportului public în locul autoturismelor personale.
Agricultura și producția alimentară sunt afectate de costurile mai mari ale carburanților și îngrășămintelor. Cipru, Grecia, Italia și Țările de Jos au oferit ajutoare directe fermierilor, iar Austria și Suedia au introdus linii de credit pentru sectorul agroalimentar.
Intervențiile urmăresc să reducă presiunea asupra producătorilor și riscul ca scumpirea materiilor prime și a energiei să alimenteze noi creșteri ale prețurilor alimentelor.
Companiile din industria siderurgică, chimică și ceramică, precum și unele întreprinderi mici și mijlocii, au primit compensații sau reduceri temporare ale taxelor și contribuțiilor aplicate energiei. Scopul este menținerea producției, a competitivității și a locurilor de muncă în sectoarele cele mai expuse.
A doua categorie cuprinde 60 de măsuri destinate reducerii cererii și îmbunătățirii eficienței energetice. Acestea încearcă să diminueze consumul de electricitate și combustibili, atât pentru reducerea presiunii asupra prețurilor, cât și pentru atingerea obiectivelor climatice.
Olanda a folosit fonduri și scheme de sprijin pentru izolarea locuințelor și reducerea costurilor de încălzire. Un program destinat gospodăriilor cu venituri mici și medii, planificat inițial pentru 2027, a fost devansat pentru 2026 și sprijină înlocuirea automobilelor pe benzină sau motorină cu vehicule electrice rulate.
Măsura olandeză încearcă să evite o problemă atribuită programelor anterioare, în care avantajele fiscale pentru vehicule electrice au fost folosite în proporție mai mare de persoanele cu venituri ridicate și de utilizatorii mașinilor de companie.
Germania a reintrodus în mai 2026 o măsură asemănătoare, după ce un program anterior fusese oprit în 2023.
Spania a redus de la 24 la 12 luni termenul acordat anumitor organizații pentru aprobarea planurilor de mobilitate sustenabilă către locul de muncă. Obligația se aplică întreprinderilor și entităților publice cu peste 200 de angajați sau cu peste 100 de angajați într-un schimb.
Planurile trebuie să încurajeze mersul pe jos și cu bicicleta, transportul colectiv, mobilitatea partajată, infrastructura de încărcare pentru vehicule fără emisii și, acolo unde este posibil, munca la distanță.
În Danemarca, o propunere de reducere a taxelor pe carburanți și a TVA pentru benzină și motorină la nivelurile minime permise de legislația UE nu a obținut sprijin.
Ea a fost înlocuită cu o majorare temporară a deducerii fiscale pentru navetă, orientată către încurajarea transportului public.
A treia categorie include 62 de măsuri care urmăresc schimbări în aprovizionarea cu energie, pregătirea pentru crize și reducerea dependenței de surse externe. Acestea au, în general, un orizont mai lung decât ajutoarele pentru plata facturilor.
Malta își schimbă abordarea tradițională bazată pe acoperirea riscului prin contracte financiare pe termen lung în perioadele de volatilitate. Noua strategie pune un accent mai mare pe diversificare și pe sprijinirea producției din surse regenerabile, inclusiv prin schema pentru achiziționarea sistemelor fotovoltaice reînnoită în aprilie 2026.
Norvegia a analizat creșterea capacității rezervelor sale de combustibil. Țara este un exportator net important de petrol și nu are aceeași obligație de stocare ca membrii Agenției Internaționale a Energiei care depind de importuri.
Rezervele norvegiene au o capacitate echivalentă cu aproximativ 20 de zile, în timp ce Finlanda și Suedia dețin rezerve pentru aproximativ 90 de zile. O propunere pentru majorarea capacității a fost prezentată în timpul revizuirii bugetului național din mai 2026 și a primit sprijin din partea reprezentanților companiilor și sindicatelor.
Guvernul danez a propus un plan de urgență prin care conectarea la rețeaua electrică ar putea fi acordată cu prioritate unor activități considerate mai importante pentru societate decât centrele de date.
În cazul aprobării, actualul principiu al conectării în ordinea solicitărilor ar fi înlocuit cu un sistem în care operatorii de rețea pot prioritiza proiectele în funcție de nevoile societății. Propunerea răspunde limitărilor tot mai mari de capacitate ale rețelei daneze.
Finlanda a decis să nu adopte un nou pachet de ajutor pentru șocul energetic din 2026. Guvernul consideră că ponderea ridicată a producției de electricitate fără emisii a redus expunerea țării comparativ cu majoritatea statelor membre.
Această decizie diferențiază Finlanda de țările care au reintrodus ajutoare asemănătoare celor acordate în 2022 și 2023. Eurofound nu prezintă lipsa unui pachet drept absența oricărui efect al crizei, ci drept o evaluare națională a expunerii și a necesității intervenției.
A patra categorie cuprinde 11 inițiative dezvoltate prin dialog social sau negociere colectivă. Numărul este mai mic decât în celelalte categorii, însă Eurofound observă o implicare mai consistentă a sindicatelor și organizațiilor patronale în proiectarea răspunsurilor.
Partenerii sociali au fost implicați direct sau prin consultări tripartite în mai mult de o treime dintre măsurile înregistrate în 2026. Aceasta reprezintă o diferență față de intervențiile adoptate în 2022, când consultarea a avut frecvent un rol mai limitat.
În Luxemburg, guvernul, sindicatele și reprezentanții companiilor au negociat un pachet de reziliență format din 20 de măsuri. Acesta urmărește să răspundă efectelor economice și sociale ale crizei și creșterii persistente a prețurilor la electricitate începând din 2022.
Organizațiile patronale și sindicale din mai multe țări au solicitat intervenții încă din martie 2026, iar organizațiile patronale din Estonia și Danemarca au prezentat planuri concrete de acțiune.
Pozițiile partenerilor sociali diferă între țări și între tipurile de intervenție. Unele organizații au susținut subvențiile pentru energie și transport, renovarea locuințelor și măsurile adresate gospodăriilor cu venituri mici și întreprinderilor mici.
Altele au criticat ajutoarele generale, considerând că resursele ar trebui concentrate asupra persoanelor cu venituri reduse. Au existat și cereri pentru politici mai stabile și mai îndelungate, în locul unor pachete adoptate succesiv pentru perioade scurte.
Majoritatea măsurilor înregistrate de Eurofound au fost deja adoptate și sunt în vigoare. O parte mai redusă se află la stadiul de propunere și necesită aprobarea parlamentului, alocarea bugetară sau continuarea consultărilor.
Printre propunerile nefinalizate se află reducerea TVA pentru alimente în Danemarca și o intervenție pentru stabilizarea creșterilor zilnice ale prețurilor carburanților în Lituania.
Voucherele pentru energie, plafonarea tarifelor și reducerea accizelor au, în general, o durată cuprinsă între trei și 12 luni. Mai multe guverne au introdus clauze de revizuire legate de evoluția prețurilor pe piețele angro.
Aceste măsuri sunt folosite ca un sprijin temporar în perioada în care prețurile sunt ridicate. Ele pot fi retrase, prelungite sau modificate în funcție de costul energiei și de situația bugetară.
Investițiile în surse regenerabile, renovarea clădirilor și eficiență energetică sunt, în schimb, programe multianuale sau fără un termen prestabilit. Ele urmăresc reducerea consumului și a vulnerabilității față de viitoare perturbări, nu numai compensarea facturilor actuale.
Eurofound constată o logică relativ asemănătoare între statele membre: ajutoarele directe sunt tratate ca o punte temporară, iar diversificarea energiei și eficiența sunt abordate ca angajamente pe termen lung.
Comparativ cu măsurile introduse după invazia Rusiei în Ucraina, analiza identifică o pondere ușor mai mare a reformelor și investițiilor structurale. Guvernele continuă să reducă temporar facturile și costurile carburanților, dar folosesc mai frecvent criza pentru accelerarea schimbărilor în consum și aprovizionare.
Cele peste 125 de măsuri identificate în 2026 se adaugă celor aproape 200 de intervenții înregistrate de Eurofound după începutul crizei energetice din 2022. Aproximativ 90 dintre măsurile din primul val sunt încă active.
Eurofound este agenția Uniunii Europene pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă. EU PolicyWatch urmărește răspunsurile guvernelor și partenerilor sociali la crizele care produc efecte economice și sociale, precum pandemia, războiul din Ucraina, inflația și creșterea costului vieții.
Analiza publicată la 29 iulie 2026 este semnată de cercetătorii Victoria Cojocariu și Pietro Malacalza. Inventarul nu include toate măsurile existente și clasifică fiecare intervenție după obiectivul său principal, chiar dacă unele pot aparține mai multor categorii.
Închiderea Strâmtorii Ormuz este prezentată de Eurofound drept factorul care a perturbat aprovizionarea cu petrol și gaze și a declanșat noul șoc al prețurilor. Strâmtoarea este un coridor important pentru transportul maritim al energiei, iar întreruperea circulației poate influența prețurile și securitatea aprovizionării în Europa.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
