Un raport prezentat la Cotroceni sugerează o nouă cale pentru președintele Nicușor Dan: o Românie care nu mai vrea un ”tutore” la Bruxelles, dar care mizează pe un ”patriotism democratic, incluziv și european”.
Raportul ”Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”, așa cum a fost dat publicității de Palatul Cotroceni, cu enumerarea autorilor lui, intelectuali cunoscuți, precizează încă de la început că ”firul roșu” al documentului este ideea că ”identitatea națională și cea europeană nu se exclud, ci se pot consolida reciproc”. Această compatibilitate a identităților nu e o descoperire a autorilor, ci chiar status quo-ul legal din tratatele comunitare care nu poate fi contestat juridic.
Nu e clar dacă Raportul e o pledoarie pentru europenitate sau pentru un naționalism modern, care merită reconstruit pe noi piloni. Europa nu apare niciunde ca scop sau ca o comunitate de destin în care România se topește parțial, ci mai degrabă ca mijloc pentru un subiect care rămâne neschimbat: națiunea. Propunerea documentului este explicită și se referă la ”recuperarea patriotismului de către forțele democratice”, un ”patriotism democratic, incluziv și european”. Adică un naționalism modern, civic, igienizat, compatibil cu Bruxelles-ul, construit ca alternativă electorală la naționalismul resentimentar al AUR. Europenitatea e adjectivul, patriotismul e substantivul.
Este scos în evidență un sondaj care arată că 69,1% dintre români vor renegocierea unor condiții mai favorabile în interiorul UE, iar doar 11,2% susțin ieșirea, în timp ce 54,9% cred că viața le-ar fi mai grea dacă UE s-ar desființa, iar 22,4% care cred contrariul (INSCOP, ianuarie 2026).
Din aceste date rezultă că românii preferă un ”naționalism de negociere”, iar raportul, în loc să încerce să transforme această realitate în trambulină politică proeuropeană, o consacră drept orizont – ”pro-europenismul prin calcul” e criticat ca insuficient la pagina 10 și adoptat ca filozofie la pagina 14, unde este enunțat ”patriotismul competenței, nu al resentimentului”: ”securitate energetică fără izolaționism, suveranitate prin infrastructură europeană, valoare adăugată acasă, reducerea facturilor ca antidot anti-extremist, UE ca multiplicator de putere, nu ca tutore”.
Continuarea, în Deutsche Welle
(Sursa foto: Administrația Prezidențială)
