Regimul de la Tiraspol cere Moscovei mai mulți bani. Anexarea „ar fi o prostie în condițiile actuale”

Data:

Regimul de la Tiraspol cere Moscovei mai mulți bani, dar nu vrea să se alipească la Rusia. Presa internațională a scris că, pe 28 februarie, Transnistria ar urma să ceară anexarea la Rusia, pentru ca, pe 29 februarie, președintele rus Vladimir Putin să anunțe anexarea regiunii transnistrene.

Teritoriul care este parte componentă a Republicii Moldova, controlată de facto de un regim separatist pro-rus din 1992.

Toți exponenții acestui regim separatist sunt însă și cetățeni ucraineni cu acte în regulă iar Kievul deja le-a trimis unora citații, fiind acuzați că „au sprijinit statul agresor și administrația de ocupație”.

YouTube video

Anexarea la Rusia „ar fi o prostie în condițiile actuale

Miercuri, 28 februarie, regimul separatist nu a cerut însă anexarea Transnistriei la Rusia iar exponenții grupării de la Tiraspol au spus că, în condițiile războiului din Ucraina, un astfel de demers adresat Rusiei ar fi „o prostie”.

Totuși, în rezoluția adoptată, Tiraspolul critică Chișinăul, încearcă să inducă narațiunea unei inventate „blocade economice” din partea administrației constituționale de la Chișinău și cere ajutor Rusiei, fără a preciza ce fel de ajutor anume așteaptă din partea Moscovei.

Cu câteva ore înaintea adunării de la Tiraspol, presa subordonată regimului separatist scria că, cel mai probabil, „adunarea va cere Rusiei să crească finanțarea regiunii transnistrene”, pentru a nu fi nevoită să revină în câmpul economic constituțional al Republicii Moldova. La scurt timp, aceste informații au dispărut de pe platformele online gestionate de jurnaliștii regimului.

Este de remarcat faptul că în sala în care s-a desfășurat „reuniunea aleșilor locali de toate nivelurile” de la Tiraspol a lipsit drapelul Federației Ruse. Doar pe clădirea respectivă drapelul Rusiei este prezent alături de steagul pseudo-republicii transnistrene.

Nu există pericole de escaladare

Regimul separatist cere Rusiei să protejeze Transnistria de Chișinău, deoarece acolo ar locui peste 220.000 de ruși (conform rezoluției votate).

În varianta inițială a rezoluției apărea însă cifra de 200.000. Pe de altă parte, Chișinăul susține că 98% din locuitorii regiunii transnistrene dețin buletine moldovenești de identitate, chiar dacă au mai multe cetățenii.

Întrebat miercuri despre „tensiunile” văzute de jurnaliștii străini în legătură cu „adunarea” de la Tiraspol și posibila anexare a Transnistriei la Rusia, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Daniel Vodă, a spus că „unica tensiune a zilei este vremea posomorâtă de afară”: „Nu există pericole de escaladare și destabilizare a situației în regiunea transnistreană.

Asistăm la o campanie prin care se încearcă isterizarea societății în legătură cu acest aşa-numit eveniment de la Tiraspol.

E un eveniment pus la cale de regimul ilegal din stânga Nistrului și de cei de la Kremlin.

Nu vedem pericole! Urmărim atent și reiterăm că regiunea transnistreană a Republicii Moldova este aliniată la obiectivul de pace și securitate.

Iar ceea ce se întâmplă la Tiraspol este un eveniment propagandistic, o scamatorie care nu-și merită live-urile jurnaliștilor străini și nici titlurile tensionante din buletinele de știri”, a spus Vodă.

Regimul de la Tiraspol vrea să inhibe Chișinăul prin intermediul partenerilor externi

În cele șapte puncte ale rezoluției, regimul de la Tiraspol cere organizațiilor internaționale (ONU, OSCE, CSI, Parlamentul European, Comitetul Internațional al Crucii Roșii) să pună presiune pe autoritățile de la Chișinău ca să renunțe la reglementările introduse pe 1 ianuarie 2024, prin care obligă companiile transnistrene să verse taxele vamale în bugetul Republicii Moldova – nu în cel gestionat de regimul separatist, așa cum s-a întâmplat din anul 2001 până în ianuarie 2024.

Citește și: A cui e Mănăstirea Dobrovăţ, ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare? Tribunalul Iaşi a dat sentinţa definitivă

Prin isteria generată la nivel internațional, Tiraspolul încearcă să împiedice următorii doi pași anunțați de Chișinău: obligarea firmelor transnistrene de a-și achita impozitele și accizele tot în bugetul Republicii Moldova (acum încă sunt achitate la Tiraspol) și, în faza a treia, introducerea leului moldovenesc ca monedă națională în stânga Nistrului în locul „rublei transnistrene”, care este utilizată astăzi după modelul rusesc.

Artricolul integral, în Deutsche Welle


Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Deutsche Welle
Deutsche Wellehttps://www.dw.com/ro
Deutsche Welle este un post de radio internațional din Germania. A început să emită regulat din anul 1953. Este membru ARD. Primul program în limba română a fost difuzat de postul de radio german la 19 august 1963. Și-a încetat activitatea pe 1 ianuarie 2012. Momentan, există un site în limba română.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Motiv de laudă pentru PNL Brăila: 111 PSD-iști au devenit liberali peste noapte | DE BRĂILA

Motiv de laudă pentru PNL Brăila: 111 PSD-iști au...

Documentul secret al Kremlinului: prima dovadă a războiului hibrid planificat de Moscova?

Documentul secret al Kremlinului, dezvăluit de cotidianul american The...

Percheziţii ale Parchetului European în Botoşani. Sunt vizate fraude cu fonduri destinate pregătirii tinerilor

Percheziţii ale Parchetului European în Botoşani. Biroul din Cluj-Napoca...