O propunere atribuită Moscovei în cadrul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina ar putea transforma Republica Moldova într-o federație cu Transnistria și Găgăuzia, oferind celor două regiuni un rol politic care ar putea limita deciziile Chișinăului. Informațiile, publicate de site-ul rus Eho pe baza unor surse anonime, nu au fost confirmate oficial, relatează de la Chișinău, corespondenta RFI, Valeria Vițu.
Guvernul moldovean vorbește despre noi presiuni din partea Moscovei, în timp ce experți și foști oficiali avertizează că o asemenea formulă ar putea afecta suveranitatea țării și parcursul său european.
Relatarea RFI România:
Potrivit unor surse, implicate în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina, citate de publicația rusă ”Eho”, Moscova ar fi propus transformarea Republicii Moldova într-un stat federal, constituit din Moldova, Transnistria și Găgăuzia. În plus, în cazul în care R.Moldova aderă la Uniunea Europeană, s-ar organiza referendumuri privind independența Transnistriei și a Găgăuziei.
În schimb, Rusia și-ar retrage trupele din stânga Nistrului, în condițiile asumării de către Republica Moldova a unui statut de nealiniere militară.
Printre condițiile atribuite Moscovei, transmise partenerilor europeni, ar fi demilitarizarea porturilor Odesa și Nikolaev, acordarea unui statut special limbii ruse în Ucraina, menținerea statutului nealiniat al Ucrainei, restricționarea prezenței militare NATO în statele baltice și Finlanda, precum și revenirea Finlandei la statutul său anterior aderării la Alianță.
Citește și: „Dorința lui Putin de a schimba frontierele Europei este o realitate” – avertismentul lui Zelenski
Într-un alt grup de negociere, ar fi fost discutată o propunere rusească privind constituirea unui ”club” format din cinci-șase state membre NATO, care ar urma să blocheze aderarea unor noi membri la Alianță, inclusiv Ucraina, Republica Moldova, Georgia sau Armenia.
„Rămânem concentrați pe reforme și parcursul european”
Guvernul de la Chișinău a venit cu o reacție pe marginea informațiilor apărute în presă legate de un presupus plan al Moscovei privind federalizarea R.Moldova.
Cu cât Republica Moldova avansează mai mult spre Uniunea Europeană, cu atât apar mai multe sperietori și provocări de la Moscova pentru a ne împiedica. Rămânem concentrați pe reforme și parcursul european. UE este un proiect de pace și prosperitate, susține purtătorul de cuvânt al Executivului, Dumitru Ciorici.
Expert: „Moscova ar vrea să păstreze două instrumente prin care să ne controleze politica internă”
Potrivit expertului în securitate, Andrei Curăraru, simplul fapt că asemenea scenarii sunt discutate ar trebui să ne preocupe, ”mai ales când despre viitorul Republicii Moldova se vorbește la o masă la care Republica Moldova nu stă”:
- Moscova ar vrea să păstreze două instrumente prin care să ne controleze politica internă. Iar dacă totuși reușim să ne integrăm în Uniunea Europeană, trebuie de ales integrarea sau integritatea teritorială.
- Mai este o ofertă, Rusia și-ar retrage trupele din Transnistria dacă Moldova acceptă să nu adere la blocuri militare. Păi noi deja suntem neutri din 1994. Iar Rusia s-a angajat încă din 1999 să-și retragă armata.
- Acum ne cere concesii pentru ceva ce trebuie să facă acum 24 de ani. Și mai interesant, Rusia își permite să discute despre statutul militar al Finlandei și despre bazele NATO din țările baltice. Practic, vrea să decidă ea ce fac vecinii.
- Atenție, sunt propuneri relatate de Eho prin surse anonime. Nu avem confirmarea că au fost acceptate sau că reprezintă poziția oficială a Moscovei, a subliniat expertul Watchdog.
Ex-președintele Curții Constituționale: Soluționarea conflictului transnistrean nu poate fi realizată cu prețul suveranității Republicii Moldova
Între timp, fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, avertizează că dacă informațiile prezentate de publicația rusă se confirmă, acestea ar trebui să provoace o îngrijorare serioasă atât la Chișinău, cât și la București.
Asemănările dintre cerințele rusești și prevederile Memorandumului Kozak din 2003 sunt evidente. Atunci, Moscova a încercat să impună Republicii Moldova un model de federalizare care ar fi oferit Transnistriei și Găgăuziei o influență disproporționată asupra funcționării instituțiilor centrale și, implicit, asupra deciziilor fundamentale ale statului. În 2003, Memorandumul Kozak era negociat direct cu autoritățile Republicii Moldova. Astăzi, dacă aceste informații se confirmă, viitorul constituțional și geopolitic al țării noastre ar putea deveni subiectul unor negocieri între marile puteri, în cadrul unei înțelegeri mult mai ample privind securitatea europeană.
Altfel spus, ceea ce Moscova nu a reușit să obțină la Chișinău, în 2003, ar putea încerca să obțină acum la masa negocierilor cu Washingtonul, afirmă Alexandru Tănase.
Reglementarea conflictului transnistrean nu poate fi realizată cu prețul suveranității Republicii Moldova, iar viitorul său constituțional și european nu poate constitui obiectul unor înțelegeri încheiate fără participarea și consimțământul său, a punctat ex-președintele Curții Constituționale de la Chișinău.
Pe de altă parte, fostul premier moldovean, Ion Sturza, susține că publicația ”Eho” nu are credibilitate, iar informațiile prezentate trebuie privite în contextul războiului informațional.
Nu există nicio confirmare. Este prea simplist ca să cădem pradă acestor informații. Nici măcar diplomația cinică rusească nu-și permite să facă asemenea propuneri. S-au vorbit lucruri generale în presă despre construcția unei noi structuri de securitate în Europa, a spus Ion Sturza la JurnalTV.
Amintim că, în 2003, președintele de atunci, comunistul Vladimir Voronin, a refuzat să semneze Memorandumul Kozac, numit și Planul Kozak, pe fondul protestelor opoziției și a presiunilor partenerilor externi. R.Moldova urma să devină stat federal, iar Transnistria și Găgăuzia, cu statut special. Totodată, se propunea ca limba de stat să fie „moldovenească”, iar limba oficială pe teritoriul republicii federative, limba rusă.



