Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor anunță că România a depășit țintele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru împăduriri și reîmpăduriri. Potrivit unui comunicat transmis marți, 12 august, peste 20.700 de hectare au ajuns în etapa în care lucrările au procese-verbale finale și au fost verificate de Gărzile Forestiere, față de obiectivul de 18.000 de hectare prevăzut în PNRR.
Peste 20.700 de hectare împădurite și reîmpădurite
Datele prezentate de Ministerul Mediului indică 20.716 hectare de terenuri împădurite sau reîmpădurite care au procese-verbale finale și au trecut prin verificările Gărzilor Forestiere.
Ținta stabilită prin PNRR era de 18.000 de hectare, ceea ce înseamnă, potrivit ministerului, un grad de realizare de peste 115%.
„Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a îndeplinit și chiar a și depășit țintele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru împăduriri, reîmpăduriri, păduri urbane și dezvoltarea capacităților de producere a materialului forestier de reproducere”, se arată în comunicatul instituției.
Ministerul mai precizează că a fost atinsă integral și ținta referitoare la pădurile urbane: 13 hectare. În același timp, au fost finalizate 109 pepiniere, cu 19 mai multe decât obiectivul de 90 prevăzut în PNRR.
Diana Buzoianu: „Am depășit cu peste 2.700 de hectare ținta asumată”
Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, susține că rezultatele indică depășirea cu peste 2.700 de hectare a obiectivului stabilit inițial.
„Am depășit cu peste 2.700 de hectare ținta asumată prin PNRR și am ajuns la 20.716 hectare împădurite sau reîmpădurite. Am realizat integral și ținta de 13 hectare de păduri urbane și am finalizat 109 pepiniere, față de 90 asumate”, a declarat Diana Buzoianu.
Ministra leagă aceste investiții nu doar de creșterea suprafeței împădurite, ci și de capacitatea României de a face față fenomenelor climatice extreme.
„Sunt rezultate concrete, obținute într-un ritm susținut, care contribuie la protejarea solului, un aer mai curat și creșterea rezilienței în fața secetei, caniculei și inundațiilor”, afirmă Diana Buzoianu în comunicat.
Aceasta a mulțumit beneficiarilor programelor, Gărzilor Forestiere și echipei PNRR din minister „pentru mobilizare și pentru efortul depus în finalizarea acestor proiecte”.
Peste 350 de milioane de euro alocate prin PNRR
Dimensiunea financiară a programului este una importantă. Potrivit Ministerului Mediului, aproximativ 307 milioane de euro au fost alocate prin PNRR campaniei naționale de împădurire și reîmpădurire, inclusiv pentru realizarea pădurilor urbane.
Separat, alte 50 de milioane de euro au fost destinate dezvoltării unor capacități moderne pentru producerea materialului forestier de reproducere.
În total, cele două componente reprezintă alocări de aproximativ 357 de milioane de euro.
Cine a putut primi finanțare
Programele nu s-au adresat doar autorităților publice. Ministerul arată că beneficiarii au inclus unități administrativ-teritoriale, persoane fizice și juridice, universități și asociații.
Prin aceste finanțări au fost susținute mai multe categorii de investiții: înființarea unor păduri noi, reîmpădurirea terenurilor afectate de calamități, realizarea pădurilor urbane și amenajarea perdelelor forestiere de protecție.
Aceste perdele forestiere pot fi amplasate, potrivit comunicatului, „în jurul localităților, între terenurile agricole sau de-a lungul căilor de comunicație”.
Dolj, Constanța, Galați și Botoșani, în fruntea clasamentului
Cele mai mari suprafețe împădurite în cadrul programului sunt raportate în sudul și estul țării.
Dolj se află pe primul loc, cu 3.116,7 hectare, urmat de Constanța, cu 2.275,2 hectare. În Galați au fost realizate 1.547 de hectare, iar în Botoșani 1.420 de hectare.
Numai aceste patru județe însumează peste 8.300 de hectare, o parte importantă din totalul de 20.716 hectare raportat la nivel național.
Ministerul declară jalonul îndeplinit
Comunicatul din 12 august marchează practic închiderea unei etape importante din componenta de mediu a PNRR: ministerul nu vorbește doar despre atingerea țintei pentru împăduriri, ci despre depășirea acesteia, concomitent cu îndeplinirea integrală a obiectivului pentru pădurile urbane și cu depășirea țintei privind pepinierele.
Rămâne însă esențială etapa de după finalizarea formală a proiectelor: întreținerea plantațiilor, rata reală de prindere a arborilor și evoluția în timp a suprafețelor împădurite. Comunicatul Ministerului Mediului prezintă situația proiectelor finalizate și verificate, dar nu oferă date privind rata de supraviețuire a plantațiilor sau distribuția completă a suprafețelor pe toate județele țării.
Cum arată pădurile României la Global Forest Watch
Datele Global Forest Watch arată că, între 2001 și 2025, România a pierdut aproximativ 480.000 de hectare de acoperire arboricolă, echivalentul a circa 6% din suprafața existentă în anul 2000. Cea mai mare parte a pierderii, aproximativ 460.000 ha, este asociată exploatărilor forestiere.
Cifra nu trebuie confundată însă cu defrișarea definitivă. Global Forest Watch include în categoria „tree cover loss” și pierderile temporare de vegetație forestieră, inclusiv tăieri urmate ulterior de regenerare. La nivel național, platforma estimează că aproximativ 2% din pierderile înregistrate s-au produs în zone unde factorul dominant a determinat defrișarea propriu-zisă.
În acest context trebuie privit și anunțul Ministerului Mediului privind depășirea țintei PNRR: 20.716 ha împădurite și reîmpădurite, față de obiectivul de 18.000 ha.
Raportate strict ca ordin de mărime la cele 480.000 ha de pierdere detectate în ultimii 25 de ani, intervențiile PNRR reprezintă aproximativ 4,3%. Nu este însă un bilanț net al pădurilor României, pentru că Ministerul include în aceeași cifră atât păduri nou-create, cât și reîmpăduriri ale unor suprafețe deja forestiere.
Trei județe arată însă cât de important poate deveni programul la nivel local.
În Dolj, Ministerul raportează 3.116,7 ha împădurite sau reîmpădurite, în timp ce GFW indică aproximativ 5.000 ha de pierdere a acoperirii arboricole între 2001 și 2025. Suprafața PNRR reprezintă astfel echivalentul a circa 62% din pierderea înregistrată în acest interval.
În Botoșani, cele 1.420 ha raportate prin PNRR se compară cu aproximativ 2.300 ha pierdute în ultimii 25 de ani, ceea ce înseamnă tot aproximativ 62%.
Cazul cel mai spectaculos este Constanța: Ministerul raportează 2.275,2 ha împădurite sau reîmpădurite, în timp ce GFW estimează o pierdere cumulată de aproximativ 1.400 ha. Suprafața realizată prin PNRR este astfel echivalentă cu peste 160% din pierderea detectată în județ în perioada 2001–2025. Ministerul indică Doljul, Constanța și Botoșaniul printre județele cu cele mai mari suprafețe realizate prin program.
Totuși, problema esențială rămâne separarea pădurilor noi de reîmpăduriri și localizarea exactă a acestor suprafețe.
Fără această informație nu putem spune că România a „recuperat” prin PNRR o anumită parte din pădurea pierdută. Pentru o evaluare reală a programului, Ministerul ar trebui să publice distinct, pe fiecare județ, câte hectare reprezintă pădure nouă pe teren anterior neforestier și câte reprezintă refacerea unor suprafețe care aveau deja destinație forestieră.
(FOTO: Inquam Photos / Attila Szabo)
