Ministerul Justiției a găzduit, miercuri, 13 august 2026, ceremonia de depunere a jurământului pentru patru foști judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) care au fost numiți notari publici, potrivit unui comunicat al ministerului. Cei patru nu au susținut un concurs sau un examen de admitere în profesie, ci au primit posturile în baza unei prevederi legale care le permite acest lucru foștilor judecători ai instanței supreme.
Numărul de patru posturi de notar public rezervate în acest scop judecătorilor ÎCCJ a fost stabilit oficial prin Ordinul nr. 1.383/C/2026, prin care s-a actualizat, pentru anul 2026, schema totală de 2.925 de posturi de notar public din România.
Printre judecătorii ÎCCJ care au ieșit din sistem prin pensionare în 2025 și 2026 se numără și trei noi notari despre care presa a scris mult. Este vorba de Corina-Alina Corbu, Marian Budă și Alexandra Iuliana Rus.
Despre secretarul de stat Ioan Turc
Potrivit tiparului urmat de Ministerul Justiției la ceremoniile similare din ultimul an, evenimentul de s-a desfășurat la sediul instituției, în prezența conducerii Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România. La ceremonie a fost prezent și secretarul de stat Ioan Turc, cel care coordonează, în cadrul Ministerului Justiției, dosarul profesiilor juridice conexe, inclusiv notariatul.
Ioan Turc, fost primar al Bistriței și fost președinte al filialei județene a PNL Bistrița-Năsăud, este membru al Partidului Național Liberal din 1999. A fost numit secretar de stat la Ministerul Justiției pe 12 martie 2025. Potrivit Presshub.ro, Turc și-a publicat pentru prima dată un CV oficial abia în martie 2025, după 26 de ani de activitate politică sau în funcții publice, timp în care nu a făcut public, în nicio funcție ocupată anterior, un curriculum vitae complet.
Cine sunt noii notari:
Corina-Alina Corbu — fosta președintă a Înaltei Curți
Corina-Alina Corbu a condus Înalta Curte de Casație și Justiție din 15 septembrie 2019 și a obținut două mandate consecutive. Mandatul i-a expirat pe 1 august 2025, dată la care a fost eliberată din funcție prin decret prezidențial, alături de alți 72 de magistrați.
În perioada 2014-2018, Corbu a fost judecată pentru complicitate la favorizarea făptuitorului, în așa-numitul dosar Bîrsan, timp în care a fost suspendată din funcție și a lucrat ca și consilier la o societate afiliată casei de avocatură Mușat și Asociații. A fost ulterior achitată de colegii judecători și a dat statul în judecată pentru perioada suspendării, obținând despăgubiri de 200.000 de lei de la Tribunalul București. În calitate de președintă a ÎCCJ, Corbu a încasat în 2023 779.000 de lei (salariu și drepturi salariale restante), iar în 2022 un total de aproximativ 320.000 de lei.
Corbu s-a pensionat pe 1 august 2025, la 53 de ani, cu o pensie specială estimată de Presshub.ro la aproximativ 40.000 de lei pe lună — mai mare decât ultimul salariu avut ca judecătoare. La scurt timp, firma de avocatură Mușat & Asociații a anunțat cooptarea Corinei Corbu ca partener coordonator al Departamentului de Litigii. Acum, potrivit anunțului Ministerului Justiției, Corbu adaugă la acest parcurs și calitatea de notar public, obținută fără examen. Potrivit paginii de internet a Baroului București, ea nu s-a suspendat din funcția de avocat, fiind atât notar cât și avocat. Corbu a promovat la ÎCCJ direct din CSM si dupa doar 1 an petrecut la Tribunalul București ca judecător.
Marian Budă — fostul președinte al CSM
Marian Budă a fost judecător la ÎCCJ din 2010, la Secția comercială, devenită ulterior Secția a II-a civilă, al cărei președinte a fost. În mai 2022 a fost ales președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), funcție pe care a deținut-o până în 2025.
Alegerea sa a fost contestată la momentul respectiv de alți membri ai CSM, care au arătat că Budă nu câștigase, în 2016, alegerile interne pentru un post titular la ÎCCJ, ocupând locul al treilea, aspect care a alimentat dezbateri privind eligibilitatea sa pentru șefia Consiliului. Budă a fost subiect de scandal după ce a declarat apartenența la o lojă masonică – Loja „Constantin Brâncoveanu” din Craiova -, informație menționată chiar în declarația sa de interese.
Pensionarea lui Marian Budă de la ÎCCJ a fost aprobată de Secția pentru judecători a CSM la data de 23 iunie 2025, cu efect de la 1 august 2025 – aceeași dată la care s-a pensionat și Corina-Alina Corbu.
Alexandra Rus – nevasta șefului de secție Andrei Rus
Alexandra Rus a formulat singura opinie separată din sentința de condamnare a fostului lider PSD Liviu Dragnea. Împreună cu soțul, Andrei-Claudiu Rus, Alexandra deține, potrivit declarațiilor de avere, o casă și mai multe apartamente în București, precum și două apartamente cumpărate în 2022 și 2024 în Emiratele Arabe Unite, în Ras Al Khaimah mai exact.
Andrei Rus a fost judecătorul raportor al deciziei ÎCCJ din 25 octombrie 2022 prin care instanța supremă a extins perioada în care faptele penale se prescriu mai repede – o decizie cu impact direct asupra unor dosare de corupție aflate în diverse stadii procesuale.
În 2024, Rus a fost selectat de o comisie a Ministerului Justiției pentru funcția de magistrat de legătură al României în Spania. Presshub.ro a scris ulterior că Rus a câștigat un proces cu statul pentru drepturi salariale suplimentare (diurnă) aferente acestei detașări, iar familia a donat recent, terenuri și apartamente în valoare totală de 1,9 milioane de lei.
Judecătorii de la instanța supremă, promovați de Secția pentru judecători a CSM printr-un interviu banal, au dreptul să devină notari, fără examen, după pensionare. Este vorba despre articolul 290 din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevede că judecătorii de la ÎCCJ care au funcționat cel puțin cinci ani la această instanță și au fost eliberați din funcție „din motive neimputabile” — de regulă prin pensionare — pot opta pentru intrarea în avocatură sau în profesia de notar public, fără examen sau concurs.
O propunere legislativă a unui grup de 17 parlamentari USR, depusă în decembrie 2025, viza tocmai abrogarea acestui articol, pe motiv că ar crea un „regim privilegiat” contrar principiului competiției loiale. CSM a discutat propunerea în ianuarie 2026, dar avizul Consiliului este doar consultativ. De atunci nu s-a mai auzit nimic de respectiva inițiativă legislativă.
