România are la Chișinău un mitropolit obosit de istorie

Data:

spot_img

România are la Chișinău un mitropolit obosit de istorie, spune Radu Preda, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai“, într-un interviu acordat Deutsche Welle.

În Republica Moldova există două mitropolii, cea a Basarabiei, care este subordonată Patriarhiei Române, și Mitropolia Moldovei, majoritară, aflată sub Patriarhia Rusă.

Profesorul Radu Preda este de părere că în ierarhia pro-moscovită din R. Moldova se află toate categoriile de răufăcători, „de la criminali la trișori la cărți”, ceea ce face ca „Sinodul de la București să pară unul de sfinți prin comparație”.

În același timp, teologul român subliniază că Biserica Ortodoxă Română nu a făcut prea multe pentru biserica soră de dincolo de Prut și că „Mitropolia noastră, a Basarabiei, nu a oferit oportunități, mai degrabă a fost o mână moartă”.

Unde tronează mitropolitul Vladimir, face jocurile anti-europene ale Kremlinului

DW: Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, a respins ieri inițiativa lansată de un grup de preoți din Chișinău de a adera in corpore la Patriarhia Română. Cum interpretați această respingere, ce semnificație dați acestui rezultat?

Radu Preda: Se reașază cărțile de putere în perspectiva alegerilor parlamentare și prezidențiale și Mitropolia Moldovei, unde tronează mitropolitul Vladimir, face jocurile anti-europene ale Kremlinului.

De altfel, toată agitația aceasta, în afară de faptul că a dislocat niște destine, niște biografii ale unor oameni teferi la minte, dar care n-au putut să mimeze că sunt cu rușii, așa că au fost scoși din sistem, deci cu excepția acestor epurări și reașezări, Vladimir rămâne garantul cursului prorusesc al ortodoxiei din R. Moldova.

Mitropolitul Vladimir conduce Mitropolia Moldovei Sursă foto dw.com / Vitalie Călugăreanu
Mitropolitul Vladimir conduce Mitropolia Moldovei Sursă foto dw.com / Vitalie Călugăreanu

În schimb, România e prea slabă în fața acestei strategii. Ortodoxia pe filieră rusească nu se poate pune în rânduială decât la nivel statal. Sună deranjant, teologic vorbind, dar aceasta este realitatea: ortodoxia e în coada statului, este zorzonul de care puterea seculară, barbară, la limita legalității în cazul Republicii Moldova, dar nu numai, se afișează cu această podoabă.

Mitropolitul Vladimir al Mitropoliei Moldovei, cea subordonată Moscovei, face aceleași jocuri ca întotdeauna iar noi românii suntem inocenții care credeam că se va întâmpla ceva bun. Dar nu se va întâmpla, pentru că nu merităm, de vreme ce 30 de ani nu am făcut absolut nimic coerent și constant în relație cu R. Moldova din perspectivă bisericească și culturală. 

A venit vremea să fim și noi ceva mai isteți la București

Votul acesta vine după alegerile locale, în care forțele pro-europene au pierdut în toate marile orașe și nu numai, de aceea pare să fie un avertisment în plus în direcția pe care poate să o ia R. Moldova.

Exact, trebuie să legăm agendele și să vedem legătura dintre summit-ul comunității politice, care a fost o mare lovitură de imagine pentru R. Moldova și care apoi a primit niște replici: de pildă, Partidul lui Șor, condamnat și scos din joc, a câștigat niște primării importante, primarul prorus de la Chișinău a câștigat din primul tur și vedem că și Biserica se repoziționează: preoții Mitropoliei Moldovei nu pot spune că țin cu rușii, dar spun că țin cu mitropolitul Vladimir, adică tot cu rușii.

Citește și: Invazia lui Putin a falimentat Biserica rusă din Moldova

A venit vremea să fim și noi ceva mai isteți la București pentru a înțelege că e rândul nostru să mutăm pe tabla de șah, dacă nu o facem, să nu ne mirăm că rezultatele nu mai depind de noi. 

Cum vi s-au părut presiunile făcute de unii preoți din Mitropolia Moldovei, care e subordonată Patriarhiei Moscovei, pentru aderarea la Patriarhia Română?

Este vorba despre un fel de oportunism salvator pentru unii, în condițiile prelungirii războiului din Ucraina, care face valuri și în Republica Moldova, în privința apartenenței la Biserica Ortodoxă Rusă. Pe de altă parte, sunt tot felul de socoteli nerezolvate între diferite grupări ale mitropoliei moscovite de la Chișinău, care în acest fel și-au plătit niște datorii.

În ierarhia pro-moscovită din R. Moldova ai toate categoriile, de la criminali la trișori la cărți

Pe urmă, cine-și imaginează că victima și călăul pot fi puse în aceeași teacă. Mitropolia Moldovei, ca instituție, n-a făcut decât să spurce în ultimii 30 de ani tot ceea ce este românesc, deși sunt acolo și oameni cu multe calități intelectuale și spirituale.

În ierarhia pro-moscovită din R. Moldova ai toate categoriile, de la criminali la trișori la cărți, ceea ce face ca Sinodul de la București să pară unul de sfinți prin comparație. Infracționalitatea unui stat fără de lege, cum a fost și încă mai este R. Moldova, combinată cu o ortodoxie folosită ca panaceu și paravan: o combinație umană între păcat și virtute, care-l face pe Dostoievski să pară un autor de fapte minore.

Credeți că întreaga punere în scenă a ideii de trecere a mitropoliei pro-moscovite spre Patriarhia Română a fost o parodie?

Nu, n-aș zice așa, e poate o testare sau cum să încerci marea cu degetul, dar într-adevăr sunt multe elemente de butaforie. Apoi, ce-a făcut România pentru R. Moldova și pentru credincioșii de acolo?

N-am avut nicio strategie. Sigur, am dat burse și am avut sute sau chiar mii de studenți basarabeni la facultățile de teologie din România, eu însumi am avut zeci de studenți din Basarabia și majoritatea covârșitoare s-au dus la Mitropolitul Vladimir, cel aflat în slujba Moscovei.

Trebuie spus, însă, că Mitropolia Moldovei, care este pro-moscovită, câștigă dintr-un singur motiv: după preluarea Basarabiei de către puterea sovietică, atunci când am cedat-o noi fără să tragem niciun foc de armă, în contextul celui de-al Doilea Război Mondial, toate bisericile cu bunurile lor au intrat automat în proprietatea statului moldovean și așa au rămas și după obținerea independenței.

Mitropolitul pro-rus s-a bucurat de o loialitate funcțională

În momentul în care Mitropolia Basarabiei de sub jurisdicția Patriarhiei Române a câștigat procesul la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) impunându-se ca actor religios legal pe scena moldovenească, în acea vreme guvernarea de atunci, din perioada Voronin, a făcut un contract de concesiune pe 50 de ani a acestor biserici, care sunt aproape 1000, în favoarea Mitropoliei lui Vladimir, adică a celei pro-moscovite.

În această situație, în care mulți preoți ar vrea să fie cu trup și suflet de partea identității românești, sunt obligați să accepte situația umilitoare să slujească la alt stăpân, care e evident anti-român, fiindcă altfel și-ar pierde și comunitatea, și lăcașul de cult.

E o problemă clară legată de raportul dintre găini și coteț: cine are cotețul, are și găinile, nu vreau să jignesc, ci doar să se înțeleagă. Vladimir are cele mai multe cotețe din R. Moldova și atunci crescătorii de găini, adică păstorii ce să facă, să piardă cotețele și odată cu ele și găinile?

De aceea mitropolitul pro-rus s-a bucurat de o loialitate funcțională. Fiindcă dacă ești preot trebuie să ai un loc unde să slujești și Mitropolia noastră, a Basarabiei, nu a oferit astfel de oportunități, mai degrabă a fost o mână moartă acolo.

Există unele informații care sugerează că mișcarea de trecere a Mitropoliei Moldovei la Patriarhia Română ar fi parte a unor presiuni politice exercitate de București. Ce-ar avea de câștigat România, câtă vreme, cum spuneți, lucrurile dincolo de Prut nu sunt deloc clare?

Nu prea ar avea nimic de câștigat. Și nici nu cred că sunt presiuni. România nu e în stare să facă presiuni niciunde și are cea mai proastă diplomație din UE și NATO.

Pe urmă, Biserica nu-și permite să facă mișcări unilaterale, totuși, Patriarhul Daniel e un om rațional, care știe bine sistemul, e produsul sistemului până la urmă. România nu face nicio presiune, sunt convins de acest lucru.

Citește și: Pârghiile lui Putin: teama și teroarea

Aici e o diversiune care vine pe un fundal real de percepție populară despre ceea ce se întâmplă în Ucraina și care ilustrează ceea ce spuneam când predam la Viena: atunci când cade Gazprom, cade și Biserica Ortodoxă Rusă, n-am zis că se va prăbuși odată cu Putin.

Atunci când cade elementul de șantaj economico-politic la nivel global, cade și imperialismul eclesial și vedem că exact așa se întâmplă. Până acum rușii au înghețat toate conflictele, teritoriale, culturale, dar și bisericești.

Dogoarea războiului din Ucraina le-a dezghețat și e limpede că trebuie rezolvate. Situația aceasta schizofrenică în care există două ierarhii paralele la Chișinău, una pro-moscovită (Mitropolia Moldovei) și alta pro-bucureșteană (Mitropolia Basarabiei), nu poate continua, în condițiile în care și statul moldovean se află la o răscruce dată de aderarea posibilă la UE.

Deci, dacă pornim de la ipoteza Dvs că Gazprom a căzut, e posibil ca Biserica Ortodoxă Română să poată să preia, să poată să-i aducă alături de ea pe ortodocșii din R. Moldova?

Termenul acesta de preluare e un termen foarte impropriu. Noi nu putem prelua, am făcut această experiență cu Biserica Greco-Catolică din România și nu cred că ar trebui să o reluăm cu Biserica pro-moscovită în R. Moldova. Ideal ar fi să redăm acestei țări de peste Prut o anumită substanță identitară, care, sigur, e un amestec între credință și naționalitate.

Și aici ne lovim de limitele, la o adică binecuvântate, ale alianței dintre credință și etnicitate. E un examen și pentru noi, fiindcă nu tot ceea ce e ortodox e și românesc și nici tot ceea ce e românesc e și ortodox. 

Continuarea în Deutsche Welle!


Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.
1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related