De ce Republica Moldova nu trebuie să-și propună să devină punct de atracție pentru opoziția anti-Kremlin din Rusia, aflată în exil? Cel mai recent răspuns și studiu de caz este oferit la Chișinău de opozantul anti-Putin Ilia Yașin (foto), relatează Liliana Barbăroșie, corespondenta RFI.romania.
Ilya Yașin, una dintre figurile cele mai vizibile ale opoziției ruse în exil, a fost la Chișinău, unde a declarat că își exprimă solidaritatea cu Republica Moldova, pe care o consideră afectată de consecințele războiului hibrid atribuit Federației Ruse, și a reiterat criticile la adresa regimului de la Moscova și a președintelui Vladimir Putin.
În același timp, prezența lui Yașin la Chișinău a generat o dezbatere neașteptată în spațiul public.
A apărut o fotografie a lui Yașin, făcută în timpul vizitei, cu jurnalista Natalia Morari, una din cele mai controversate figuri publice din R. Moldova: de la una din inițiatoarele așa-numitei „Revoluții Twitter” din 2009, care a dus la căderea guvernului comunist de la Chișinău, la poziția neoficială, astăzi, de portavoce a propagandei Kremlinului în Republica Moldova.
Fotografia a mutat discuția din zona declarațiilor oficiale în cea a interpretărilor și controversei.
Analiștii de la Chișinău subliniază că spațiul informațional rusesc, chiar și atunci când este al opoziție anti-Kremlin, este dominat de narative imperialiste la adresa Republicii Moldova și face de fapt jocul propagandei ruse.
Directorul WatchDog, Valeriu Pașa, subliniază că, de exemplu, chiar și media rusească de opoziție care activează în exil, cum ar fi Dojdi sau Meduza, dar și serviciile de limbă rusă ale BBC sau Radio Libertatea, promovează narativele Kremlinului când vine vorba despre Republica Moldova.
Falsul potrivit căruia la ultimele alegeri autoritățile de la Chișinău ar fi exclus din cursa electorală oponenți, citez, „în mod ilegal, dur și la indicația și cu susținerea UE”, a fost intens circulat în presa opoziției ruse în exil. Care a evitat să vorbească și despre ingerințele ilegale și cumpărarea de voturi organizate de Moscova în Republica Moldova.
„Rușii cei buni” sunt atât de aroganți încât adesea nu sunt în stare să-și dea seama când joacă rolul de idioți utili ai Kremlinului, spune Valeriu Pașa. „Avem suficienți agenți ai Moscovei la noi acasă.”
Cine este Ilia Yashin
Fost activist civic și politician municipal la Moscova, apropiat de Boris Nemtsov și asociat simbolic cu rețeaua lui Alexei Navalny, Yashin este cunoscut pentru pozițiile sale anti-corupție și anti-război.
Condamnat în 2022 la 8,5 ani de închisoare pentru ceea ce autoritățile ruse au numit „diseminarea de informații false despre armata rusă”, dosar considerat de organizațiile internaționale drept motivat politic, el a fost ulterior eliberat în urma unor aranjamente internaționale și își continuă activitatea în exil.
Fotografia care a generat controverse
Vizita sa la Chișinău a fost însă însoțită de un episod care a generat discuții în spațiul public: Natalia Morari a publicat o fotografie în care apare alături de Yashin.
Natalia Morari este jurnalistă din Republica Moldova, cunoscută pentru activitatea sa de investigație desfășurată anterior în Federația Rusă, unde a colaborat cu publicații critice la adresa puterii. În 2007, a fost expulzată din Rusia într-un context considerat controversat, după investigații privind finanțări politice și conexiuni între mediul de afaceri și structuri de putere.
Ulterior, în Republica Moldova, a devenit una dintre figurile centrale ale televiziunii de dezbateri politice, unde a moderat emisiuni cu impact public semnificativ, dar și cu o imagine puternic polarizată.
În spațiul public moldovenesc, Morari este frecvent asociată cu controverse legate de poziționări editoriale, de implicarea în dezbateri politice sensibile și de relația sa cu omul de afaceri Veaceslav Platon, figură implicată în dosare complexe privind sectorul bancar și litigii internaționale.
Nu este clar dacă Yashin a cunoscut intenția publicării fotografiei, însă imaginea a fost rapid preluată în dezbaterea online, alimentând critici la adresa opozantului.
Aroganță sau indiferență?
Criticii au văzut în episod o disonanță între discursul anti-Kremlin și contactele informale cu o jurnalistă percepută în Republica Moldova ca fiind controversată și asociată cu propagandă pro-rusă.
Într-un comentariu pe pagina sa de Facebook, analistul Valeriu Pașa a scris că Republica Moldova nu are neapărat nevoie să atragă opoziția rusă aflată în exil, în condițiile în care spațiul public intern este deja expus unor presiuni informaționale semnificative. El a criticat ceea ce a numit percepții simplificatoare ale unor actori din opoziția rusă, pe care i-a descris ca fiind uneori deconectați de realitățile locale și vulnerabili la preluarea unor narațiuni eronate. În acest context, Pașa a afirmat că spațiul media rusofon de opoziție reproduce uneori narative problematice despre Republica Moldova.
La rândul său, analistul Andrei Curăraru semnalează existența unui „vid informațional” în care se formează percepțiile opoziției ruse față de Republica Moldova.
„Opoziția rusă trăiește adesea într-un vid informațional, marcat de o înțelegere superficială a realităților politice din statele fostei URSS. De exemplu, Natalia Morari, care în Republica Moldova este percepută de unii drept vector al unor agende controversate, continuă să fie văzută de cei formați în mediul Moscovei anilor 2000 ca un simbol al libertății, al protestului și al jurnalismului liberal.
Din acest motiv, o parte dintre reprezentanții opoziției ruse în exil continuă să comunice cu ea, legitimând-o indirect și în Republica Moldova. Această situație reflectă nu doar o anumită distanță față de realitățile locale, ci și o cunoaștere limitată a proceselor care au loc în afara Federației Ruse.
Este regretabil că astfel de situații trebuie explicate public și că documentarea rămâne, în unele cazuri, insuficientă.”
(Foto: Captură video)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
