Un sondaj de opinie Expert Forum – Agenția de Rating Politic aduce date noi despre consumul de social media şi încrederea românilor în reţele sociale.
Câteva concluzii ale sondajului:
• Televiziunea rămâne sursa dominantă de informare în topul încrederii.
• Între platforme Facebook rămâne dominant, TikTok e pentru suveranişti şi tinerii din mediul rural.
• E o mare deosebire între Facebook şi TikTok: Facebook e bun la mobilizarea comunităților; TikTok e bun la generarea rapidă de vizibilitate, emoție şi la penetrarea în bule noi.
• Reţelele sociale nu au înlocuit încă presa, dar distribuția informației și încrederea în sursa de informație s-au separat şi merg pe drumuri diferite.
Sondajul a fost realizat la comanda EFOR în cadrul barometrului Poll / Int al Agenţiei de Rating Politic (ARP) în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026 prin 1174 de interviuri pe populația 18+ reprezentativă pentru România. Eroare statistică: 2,8%.
De doi ani încoace aproape orice discuție despre alegerile din România se termină cu aceeași explicație: TikTok. Dacă un candidat a apărut de nicăieri, a fost TikTok. Dacă un partid anti-sistem a crescut spectaculos, a fost TikTok. Dacă încrederea în instituții și în presa tradițională se erodează, din nou algoritmii sunt primii suspecți, arată Expert Forum.
Explicația e comodă dar riscă să ascundă partea cu adevărat interesantă a fenomenului. Sondajul realizat pentru EFOR oferă o radiografie a modului în care românii se informează și în cine au încredere. Prima concluzie ar fi că revoluția digitală nu a produs efectul de care vorbeşte toată lumea: reţelele sociale nu au înlocuit încă presa, dar distribuția informației și încrederea în sursa de informație s-au separat şi merg pe drumuri diferite.
Potrivit sondajului, știrile pot ajunge la români prin Facebook, TikTok sau Youtube, însă atunci când sunt întrebați în cine au încredere, aceştia se întorc tot spre TV, radio sau portalurile de știri.
Televiziunea rămâne principala sursă de informare de încredere iar radio-ul și presa online se bucură, în medie, de un nivel de credibilitate comparabil sau chiar superior rețelelor sociale.
Contradicția aceasta e definitorie pentru peisajului media contemporan.
Au fost puse trei întrebări în sondaj iar răspunsurile sunt rezumate mai jos.
1. Încredere
• Televiziunea rămâne sursa dominantă de informare în topul încrederii, inclusiv în rândul persoanelor cu studii superioare, în ciuda opiniei curente că şi-ar fi pierdut relevanța. E posibil ca o parte din acest consum de televiziune să fie indirect, prin conținut TV preluat și redistribuit pe rețelele sociale.
• Publicul suveranist are profilul de consum media cel mai puternic orientat către social media și format audiovizual și cel mai puțin către presa online în format scris.
• Nehotărâții și non-votanţii se disting prin neîncredere în orice sursă, mai degrabă decât prin preferința pentru un anumit tip de media. Pentru ei, a nu crede în nimic pare să fie o formă de înţelepciune sau realism.
• Publicul partidelor tradiţionale are încredere mai multă în TV și presa online; ea crește odată cu nivelul de educație. La polul opus, publicul AUR are mai multă încredere în rețelele sociale și familie, profil întâlnit și la persoanele cu educație sub nivelul liceal. În același timp, o proporție importantă a votanților AUR declară că nu are nicio sursă de informare în care să aibă încredere.
• Rețelele sociale și familia au o importanță mai mare ca surse de informare pentru tineri, în special pentru cei sub 39 de ani și pentru persoanele din mediul rural.
• Ca atare, profilul de consum media al tinerilor e mai apropiat de cel al publicului suveranist decât de profilul consumatorilor de media tradiționale.
2. Ce rețele domină piața
• Facebook rămâne, pentru publicul general, mai utilizat decât TikTok, în ciuda vizibilității și influenței politice crescute a acestuia din urmă.
• TikTok e folosit cel mai mult de votanții AUR, de persoanele cu educație scăzută și de cele din mediul rural. Și din această perspectivă, profilul tinerilor e apropiat de aceste categorii cu înclinații suveraniste.
• Apropierea dintre profilul media al tinerilor și cel al publicului suveranist poate indica o înclinaţie comună de frondă anti-sistem, chiar dacă motivațiile celor două categorii diferă.
3. Încrederea în surse
• Deși consumul de social media e ridicat, încrederea rămâne orientată în principal către sursele tradiționale, în special TV și radio. Intermedierea informației de către o redacție și asocierea acesteia cu persoane identificabile (voci și figuri cunoscute) contează.
• Publicul suveranist crede proporțional mai mult în TikTok și TV, profil asemănător cu cel al persoanelor cu educație sub nivel liceal. În schimb, persoanele cu educație peste nivel liceu acordă mai multă încredere portalurilor de știri și radioului.
• Există încă o diferențiere în funcție de vârstă: tinerii acordă o importanță mai mare Instagram și YouTube, în timp ce publicul vârstnic are o afinitate mai pronunțată pentru radio.
• Interesant: utilizatorii constanţi de Facebook tind să aibă mai multă încredere în TV, radio și portalurile de știri decât în platforma preferată. Asta sugerează că Facebook e folosit mai degrabă ca agregator, canal secundar sau spațiu de divertisment și socializare, eventual cu un anumit discernământ în selectarea informației, decât ca sursă autonomă de știri.
• Situaţia e invers cu publicul TikTok: utilizatorii cei mai consecvenţi ai platformei tind să acorde cea mai mare încredere chiar TikTok-ului, tratându-l ca pe o sursă propriu-zisă de informație.
În acest grup decalajul de încredere față de sursele media tradiționale e maxim.
• YouTube are un efect de fidelizare chiar mai puternic decât TikTok: cei care îl folosesc ca principală rețea de știri îi dau 3.75 la încredere, cea mai mare valoare din tabel. Spre deosebire de utilizatorii TikTok, au încredere mare și în radio și portalurile de știri. YouTube pare deci să funcționeze ca extensie audiovizuală a ecosistemului media tradițional, nu ca un substitut al acestuia izolat de restul surselor, aşa cum e TikTok.
• Instagram în România e ţintit pe grupa 18-39 de ani şi doar 3% îl indică drept principală sursă de ştiri, dar tinerii îl notează cu 3.15 la încredere, peste Facebook și TikTok (deşi sub YouTube). Cu alte cuvinte, popularitatea unei platforme și credibilitatea informației culeasă de pe ea nu-s același lucru. Mai mult, utilizatorii nu sunt prinşi într-o bulă informațională gen TikTok: au încredere în radio, TV şi portaluride ştiri, deci seamănă mai degrabă cu publicul YouTube decât cu cel al TikTok. Ca şi Youtube, Instagram pare să completeze un meniu informațional mai larg, nu să-l înlocuiască.
Consultați sondajul integral aici.
(Sursa imagine: Expert Forum)
