Bolile sistemului circulator au reprezentat în 2023 cel puțin 53% din totalul deceselor în fiecare dintre cele opt regiuni ale României, potrivit Eurostat. În Sud-Vest Oltenia, ponderea a ajuns la 63,8%, aproape dublu față de media Uniunii Europene, de 32,5%. România și Bulgaria se disting astfel prin ponderi ridicate ale acestor boli în mortalitatea regională, toate regiunile celor două țări depășind pragul de 50%.
Din cele 244 de regiuni NUTS 2 analizate de Eurostat, 25 au avut în 2023 ponderi de cel puțin 50%. Toate cele șase regiuni ale Bulgariei și toate cele opt regiuni ale României se află în acest grup.
NUTS este clasificarea teritorială folosită de UE pentru statistici regionale (Nomenclature of Territorial Units for Statistics). Nivelul NUTS 2 este, în linii mari, nivelul regiunilor de dimensiune medie, folosit frecvent pentru comparații privind populația, economia, sănătatea și fondurile europene.
Cele mai ridicate valori din UE au fost înregistrate în regiunile bulgare Yuzhen tsentralen, cu 67,3%, și Yugoiztochen, cu 66,4%, urmate îndeaproape de valorile ridicate observate în mai multe regiuni românești.
În România, Eurostat evidențiază Sud-Vest Oltenia, unde bolile sistemului circulator au reprezentat 63,8% dintre decese. Pentru toate celelalte șapte regiuni românești, ponderea a rămas de cel puțin 53%. Datele arată astfel că, indiferent de diferențele economice și demografice dintre regiuni, bolile cardiovasculare și celelalte afecțiuni incluse în categoria bolilor sistemului circulator au o greutate mult mai mare în structura mortalității decât media europeană.
Categoria statistică include, printre altele, cardiopatia ischemică, bolile hipertensive și bolile cerebrovasculare.
La nivelul Uniunii Europene
Aproximativ 1,6 milioane de persoane au murit în 2023 din cauza bolilor sistemului circulator. Acestea au reprezentat 32,5% dintre decese, fiind una dintre principalele cauze de mortalitate în Europa.
Diferența dintre România și media UE este vizibilă și atunci când este utilizat un alt indicator, rata standardizată de mortalitate.
Eurostat a calculat pentru România 787 de decese prin boli ale sistemului circulator la 100.000 de locuitori în 2023, a doua cea mai ridicată rată dintre statele UE după Bulgaria, unde nivelul a fost de 923. Media europeană a fost de 313 decese la 100.000 de locuitori, iar Letonia, cu 726, a avut a treia cea mai ridicată valoare. La capătul opus, Franța a înregistrat 163, Spania 200, iar Danemarca 208.
Rata standardizată nu reprezintă pur și simplu numărul efectiv de decese raportat la populația unei regiuni. Indicatorul ajustează datele la o structură standard de vârstă, astfel încât țările și regiunile cu populații mai tinere sau mai îmbătrânite să poată fi comparate mai corect.
Eurostat subliniază că standardizarea permite măsurarea diferențelor de mortalitate independent de structura pe vârste a populației.
Această rată nu trebuie confundată nici cu ponderea de 63,8% raportată pentru Sud-Vest Oltenia sau cu pragul de cel puțin 53% valabil pentru toate regiunile României. Ponderea arată cât de importantă este o anumită cauză în ansamblul mortalității unei regiuni, în timp ce rata standardizată arată frecvența deceselor raportată la o populație standard. O regiune poate avea o pondere foarte mare a unei cauze de deces fără ca cei doi indicatori să aibă aceeași valoare sau aceeași semnificație statistică.
Datele regionale mai arată că mortalitatea standardizată prin boli ale sistemului circulator a fost mai ridicată în rândul bărbaților decât al femeilor în fiecare regiune a Uniunii Europene. Regiunea Sud-Est a României se numără printre regiunile europene cu una dintre cele mai mari diferențe dintre rata masculină și cea feminină.
Citește și: 9 cazuri noi şi 5 decese zilnic în România din cauza cancerului de col uterin
Diferențele dintre sexe apar și la nivel european
În 2023, bolile sistemului circulator au provocat aproximativ 742.900 de decese în rândul bărbaților și 846.400 în rândul femeilor. Numărul absolut mai mare în rândul femeilor este influențat inclusiv de structura populației și de faptul că femeile au, în medie, o speranță de viață mai mare. După standardizarea în funcție de vârstă, rata mortalității a fost însă mai mare pentru bărbați în toate regiunile UE.
Eurostat clasifică aceste cauze de deces conform Clasificării statistice internaționale a bolilor și problemelor de sănătate conexe, ICD-10.
Datele regionale sunt raportate după regiunea de reședință și sunt armonizate pentru a permite comparații între state și regiuni, deși diferențele dintre sistemele naționale de înregistrare și certificare a cauzelor de deces trebuie luate în calcul atunci când sunt interpretate rezultatele.
Publicarea regională folosește date pentru 2023, cel mai recent an disponibil în setul analizat. Baza Eurostat pentru ratele standardizate la nivel regional acoperă perioada 2011–2023 și a fost actualizată în iunie 2026.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
(FOTO: Inquam Photos / Cornel Putan)
