28 de organizații neguvernamentale (ONG-uri) din România au transmis astăzi o scrisoare doamnei Diana-Anda Buzoianu, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care îi cer să declanșeze consultările publice transfrontaliere privind complexul minier și metalurgic „Čukaru Peki” și „Malka Golaja”, propus de compania chineză Zijin Mining în estul Serbiei.
Cele 28 de ONG-uri atrag atenția asupra impactului transfrontalier pe care noul complex, de proporții uriașe, l-ar avea asupra României, dacă va fi vreodată construit. Proiectul se află în apropierea confluenței Timok–Dunăre, acolo unde se întâlnesc granițele Serbiei, Bulgariei și României, la câțiva kilometri de comuna românească Gruia — aproape exact la granița dintre județele Mehedinți și Dolj, primele expuse, urmate în aval de Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Constanța și Tulcea (inclusiv Delta Dunării).
ONG-urile invocă Convenția de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier și, în special, Protocolul din 2003 privind evaluarea strategică de mediu (Protocolul de la Kiev). Acesta din urmă extinde logica consultării transfrontaliere de la proiecte individuale la planuri și programe. Articolul 10 din Protocolul de la Kiev obligă partea de origine, atunci când implementarea unui plan sau program este susceptibilă să aibă efecte transfrontaliere semnificative asupra mediului, să notifice partea potențial afectată cât mai devreme posibil și să îi ofere posibilitatea unor consultări — inclusiv să pună la dispoziția publicului acesteia planul și raportul de mediu, în limba proprie, iar comentariile să fie transmise înapoi prin autoritățile părții afectate. Atât România, cât și Serbia sunt părți la Convenția de la Espoo.
La începutul acestei veri, un concept inițial al planului a fost prezentat publicului. Acesta a strâns semnăturile a 2.000 de locuitori din Zaječar împotriva proiectului, în aproximativ 3 ore, și aproximativ 300 de obiecții scrise. Planul acoperă o suprafață industrială de 126 km² pe teritoriul municipalităților Bor și Zaječar din Serbia. El prevede dezvoltarea minei subterane Čukaru Peki, a unei noi mine mixte de suprafață și subterane de cupru și aur la Malka Golaja, cu o suprafață estimată la peste 1.000 de hectare, a unei facilități de depozitare a sterilului de flotație de aproximativ 1.900 de hectare în valea râului Kriveljska, precum și a unui nou complex metalurgic, ce urmează să fie construit în afara nucleului urban al orașului Bor, destinat procesării concentratului provenit de la Čukaru Peki, Malka Golaja și de la operațiunile existente ale companiei Serbia Zijin Copper, împreună cu instalațiile aferente de producție a acidului sulfuric și de tratare a gazelor. Planul include și construcția unei topitorii, cu o capacitate proiectată de până la 400.000 de tone pe an.
Planul este finanțat de Serbia Zijin Mining d.o.o., filială a grupului chinez Zijin Mining — al doilea cel mai mare producător de cupru din Europa — care își propune să își extindă capacitatea de producție până la 850.000 de tone pe an, cea mai mare parte fiind exportată în China.
Potrivit scrisorii, planul va afecta sistemul hidrografic al zonei. Se preconizează prelevarea a peste 800 l/s din râul Crni Timok — aproximativ jumătate din debitul de vară al râului — în timp ce râul Kriveljska este desemnat drept amplasament pentru facilitatea de depozitare a sterilului de flotație, de circa 1.900 de hectare. Ambele cursuri de apă se varsă, prin Timok, în Dunăre, chiar în punctul în care se întâlnesc granițele Serbiei, Bulgariei și României, la câțiva kilometri de comuna românească Gruia (județul Mehedinți).
ONG-urile atrag atenția și asupra impactului proiectului asupra comunității vlahe — români din regiunea Timocului. Această minoritate este concentrată istoric în districtele Bor și Zaječar, inclusiv în satul Krivelj — aproximativ 60% vlah — situat chiar pe malul râului Kriveljska. Într-o comunicare din august 2025, Raportorii Speciali ai ONU și-au exprimat îngrijorarea că povara extinderilor Zijin va cădea disproporționat asupra acestei minorități, semnalând riscul de expropriere legat de extinderea minei Čukaru Peki — una dintre cele două mine vizate de extindere. Comunitatea vlahă din Serbia constituie o minoritate națională recunoscută oficial, protejată atât prin Constituția Serbiei (Articolul 14), cât și prin dreptul internațional.
Zona este bogată în biodiversitate: ONG-urile au înregistrat, în perimetrul proiectului, peste 280 de specii de plante și animale protejate și 16 tipuri de habitate de importanță internațională. Studiile de teren din 2025 realizate la Malka Golaja, unul dintre amplasamente, au înregistrat 91 de specii protejate prin Convenția de la Berna, 21 prin Directiva Habitate a UE și 29 prin Directiva Păsări a UE.
Planul se suprapune peste un coridor cultural continuu de 7.000 de ani, format în mare parte din situri preistorice, antice romane și medievale necartografiate. Printre acestea se numără perimetrele cadastrale ale localităților Nikoličevo și Slatina — ambele vizate intens de Planul Spațial pentru facilitățile miniere și metalurgice — care cuprind domenii agricole romane antice cunoscute (villae rusticae), drumuri antice de comunicație și infrastructură de ape termale legată de curtea împăratului Galerius. Situl UNESCO Gamzigrad-Romuliana se află la aproximativ 6 km de viitoarea mină de la Malka Golaja.
Potrivit Legii sârbe privind planificarea și construcțiile, autoritățile vor publica Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) în aproximativ 12 luni, urmată de consultări publice. Conform scrisorii transmise ministerului român al mediului, acesta este momentul în care participarea reală a României devine posibilă și relevantă, întrucât abia atunci conținutul tehnic și raportul SEA vor fi disponibile pentru consultare publică. Articolul 10 din Protocolul de la Kiev impune notificarea „cât mai devreme posibil”, motiv pentru care scrisoarea cere ministerului să își asigure din timp poziția și drepturile României în acest proces.
Scrisoarea transmisă de ONG-uri vine la doar câteva zile după ce Zijin Mining a primit o plângere penală pentru defrișarea ilegală a 30 de hectare de pădure, în pregătirea extinderii planificate. Vestea că ONG-urile locale au reușit să intervină și să oprească alte defrișări a stârnit un val de susținere în presa din Serbia.
Nu este prima dată când Zijin, care operează complexul de cupru RTB Bor din 2018, este sancționată pentru încălcarea legii: în 2020, administrația municipală din Bor a depus o plângere penală împotriva conducerii topitoriei de cupru a Zijin, pentru poluare excesivă cu dioxid de sulf, concentrațiile ajungând până la 2.285 de micrograme pe metru cub, față de limita legală de 350. În 2024, Zijin Copper a fost amendată cu 2 milioane de dinari sârbi (aproximativ 18.873 de dolari) pentru construcție ilegală a unei facilități miniere în Bor.
Foto: Timockabuna.org
