Premierul polonez Donald Tusk spune că evaluări ale serviciilor de informații indică posibilitatea unui atac rusesc cu drone sau rachete asupra teritoriului NATO în următoarele luni. Vorbind în Parlamentul de la Varșovia, Tusk a precizat, fără detalii, că evaluările serviciilor de informații indică posibilitatea unui atac rusesc asupra teritoriului NATO, menit să demonstreze că Articolul 5 al Tratatului de la Washington este „mai degrabă teoretic decât practic”.
Șeful serviciului ceh de informații BIS, Michal Koudelka, a declarat între timp pentru The Guardian că un scenariu care ar include o incursiune limitată, provocări sub steag fals sau o campanie de influență s-ar putea materializa «în câteva luni, nu în câțiva ani».
În schimb, șeful serviciului de securitate al Letoniei, Normunds Mežviets, avertizează, tot într-un interviu cu The Guardian că nu există indicii privind un atac iminent și avertizează că amplificarea temerilor ar putea servi strategiei Kremlinului.
Președintele francez Emmanuel Macron a calificat avertismentele drept „întemeiate și bine documentate” și a convocat la Paris liderii partidelor și candidații la alegerile prezidențiale din 2027 pentru o reuniune consacrată, între altele, amenințării reprezentate de Rusia.
„În câteva luni, nu în câțiva ani”
Michal Koudelka, șeful serviciului ceh de securitate BIS, a declarat pentru The Guardian că Moscova ar putea recurge la o incursiune limitată pe teritoriul unui stat NATO, la provocări sub steag fals sau la o campanie masivă de influență.
„Este posibil. Ar putea fi vorba despre o incursiune limitată, provocări sub steag fals sau o campanie masivă de influență”, a spus Koudelka. El a adăugat însă că „mulți oameni fac tot ce le stă în putință” pentru ca un asemenea scenariu să nu se producă.
Țările baltice, aflate în prima linie față de Rusia, adoptă un ton mai prudent.
„Nu vedem indicii privind un atac iminent”, a declarat Normunds Mežviets, șeful serviciului de securitate de stat al Letoniei. El a confirmat existența unor semne că Moscova pregătește acțiuni mai hotărâte în Europa, dar a spus că nu este clar dacă acestea fac parte din pregătirea unui atac sau dintr-o strategie de destabilizare și intimidare.
„Rămâne o întrebare deschisă dacă au planuri directe și concrete sau dacă totul se înscrie în eforturile lor generale de a răspândi frica și incertitudinea în societățile occidentale”, a spus Mežviets.
Balticele avertizează împotriva panicii
Statele baltice, care au avertizat ani la rând Europa Occidentală asupra pericolului reprezentat de Rusia, se află acum într-o poziție neobișnuită: le cer partenerilor occidentali să evite mesajele alarmiste.
Secretarul general al Ministerului de Externe estonian, Jonatan Vseviov, a criticat recent „panica de pe rețelele sociale” privind posibilitatea unui atac rusesc.
„Dacă există motive să ne temem de un atac, fiți siguri că vom spune acest lucru clar. Până atunci, păstrați-vă calmul, continuați-vă activitatea și sprijiniți Ucraina”, a scris el pe X.
<blockquote class=”twitter-tweet”><p lang=”en” dir=”ltr”>There’s been a lot of panic on social media lately about the security of the Baltic states.<br><br>Take a breath.<br><br>If there is reason to fear an attack, rest assured: we will make that clear.<br><br>Until then, keep calm, carry on and support Ukraine.</p>— Ambassador Jonatan Vseviov (@vseviov) <a href=”https://x.com/vseviov/status/2101292868543434825?ref_src=twsrc%5Etfw”>September 19, 2026</a></blockquote> <script async src=”https://platform.x.com/widgets.js” charset=”utf-8″></script>
Mežviets consideră totuși că este pozitiv faptul că Europa Occidentală a devenit mai atentă la amenințarea rusă. „Înainte de 2022, îi avertizam constant pe partenerii noștri din Europa Occidentală, dar de cele mai multe ori nu eram ascultați. În 2022, abordarea s-a schimbat. Ne-au spus că statele baltice și Polonia avuseseră dreptate”, a afirmat el.
Nici Koudelka, nici Mežviets nu au oferit detalii despre informațiile care stau la baza evaluărilor privind planurile Rusiei.
Ce rol a avut vizita șefului CIA la Moscova?
Cei doi nu au comentat nici dacă vizita-surpriză la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, de luna trecută, a avut legătură cu avertizarea Kremlinului asupra consecințelor unui eventual atac împotriva NATO.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins între timp speculațiile privind un atac rusesc asupra NATO, afirmând că acestea „nu au nimic de-a face cu realitatea” sau cu intențiile Federației Ruse.
UE discută riscul atacurilor hibride
Miniștrii de externe ai UE reuniți la New York, în marja Adunării Generale a ONU, discută și scenariul în care un atac hibrid rusesc ar provoca victime în rândul cetățenilor UE sau NATO.
Doi diplomați europeni citați de Politico spun că intensificarea acțiunilor hibride ale Rusiei a declanșat noi discuții privind răspunsul european. Ambasadorii UE urmează să discute riscurile într-o reuniune în sala securizată a Consiliului, cunoscută drept „buncărul”.
Un diplomat a avertizat că, având în vedere amploarea și natura acțiunilor Rusiei, apariția unor victime este mai devreme sau mai târziu inevitabilă. Este vorba despre atacuri hibride, nu despre o invazie militară convențională.
Rusia își extinde capacitatea de producție a dronelor?
În paralel, documente obținute de Politico indică planuri ale Rusiei de a-și extinde producția de fibră de carbon destinată dronelor militare.
Extinderea fabricii Alabuga-Volokno din Tatarstan, controlată de Rosatom, ar permite producerea, până în 2029, a încă 500 de tone de fibră de carbon de uz aerospațial pe an. Potrivit unei estimări, aceasta ar putea însemna aproximativ 28.000 de drone militare suplimentare anual, o creștere de 78% a producției.
Ucraina estimează că Rusia produce deja peste 36.000 de drone kamikaze de tip „Geran” pe an.
Fabrica Alabuga-Volokno și divizia de materiale avansate a Rosatom, UMATEX, sunt vizate de sancțiuni britanice, americane și ale altor state occidentale.
(Sursa foto: NATO)
