Rusia forțează frontiera României: cât de mare e pericolul

Data:

Rusia forțează frontiera României. Nu e vorba doar de bucățile de drone rusești care cad în număr tot mai mare pe teritoriul țării sau de dronele rusești care sfidează frontiera NATO, ci și de alte semne.

Semne care sugerează că Bucureștiul trebuie să știe ce să facă dacă agresiunea se apropie și mai mult de România.

Șeful Statului Major al Apărării Daniel Petrescu nu s-a ferit de cuvinte și a spus direct că nu vede finalul războiului, că „războiul a revenit în Europa” și că „trebuie să ne pregătim și noi pentru o confruntare pe termen lung cu regimul Federației Ruse”.

Citește și: „Holocaustul nu e doar despre genocid, ci și despre efectul propagandei, al minciunii, despre violența limbajului”

Rusia bruiază în mod constant comunicarea din Marea Neagră

Militarii evită, de obicei, exprimările dure, de aceea spusele șefului Armatei creionează o realitate mai complicată decât cea despre care poate vorbi fără să producă panică. Generalul Petrescu a menționat „riscurile crescute asupra securității României”, „riscul constant, asociat probabilității tot mai mari de producere a unor incidente la granița NATO”, cum ar fi „posibilitatea ca anumite drone sau rachete să rateze ținta” iar „infrastructura României sau navele comerciale din apele teritoriale ar putea fi lovite din greșeală”.

Mai mult, șeful Armatei a explicat că Rusia bruiază în mod constant comunicarea din Marea Neagră și că nu sunt excluse „coliziunile între navele comerciale care tranzitează apele teritoriale ale României” sau pe cele care intră în zonele de restricție impuse de Moscova, „făcându-le totodată vulnerabile unor măsuri care escaladează conflictul”.

Războiul se duce cu atacuri cibernetice, drone și propagandă iar România este afectată pe toate cele trei direcții. Bătălia dronelor schimbă însă cel mai mult fața conflictului și România încearcă să-și adapteze apărarea și strategia în funcție de evoluția războiului din proximitate.

Citește și: Parchetul Curții de Apel Craiova a clasat dosarul unui sabotaj pe calea ferată. După 14 ani de anchete, nu a găsit vinovatul

Mii de drone rusești și ucrainene se află simultan în aer, încercând să distrugă cât mai multe obiective inamice. Aceste aparate de zbor mici, ușoare și fără pilot sunt ieftine, precise, pot monitoriza, pot lovi ținte importante, sunt rapide și nu riscă viața propriilor soldați. Speranța medie de viață a unei drone este de șase zboruri iar ucrainenii pierd cel puțin 10.000 pe lună de diferite calități și capacități.

Țara noastră nu are încă astfel de arme

România nu are încă astfel de arme și nici nu pare să se afle în pas cu această cursă a armelor de tehnologie avansată care trec rapid la o nouă generație și care schimbă felul în care se duc războaiele.

Totuși, un pas tot a făcut Ministerul Apărării în acest domeniu, în care urmează să omologheze o „dronă de buzunar”, prevăzută să intre în dotarea militarilor pentru recunoașterea „imediată în câmpul tactic”.

Mai este contractul semnat de România la finele anului trecut cu Elbit Systems Ltd din Israel pentru dronele Watchkeeper X, gândite pentru misiuni de recunoaștere și colectare de informații. Tot în așteptare sunt și celebrele Bayraktar, aprobate de parlament în 2022.

Ministerul Apărării a extins zona de excludere aeriană de-a lungul graniței cu Ucraina

Între timp, România își mută apărarea antiaeriană mai aproape de granița din Delta Dunării, fiindcă Rusia își trimite de două luni dronele să bombardeze porturile ucrainene din apropiere iar distanțele sunt foarte mici. Practic, Reni, Izmail, Kilia, Orlovka sunt pe partea cealaltă a Dunării la un pas de satele românești.

Acum două săptămâni, Ministerul Apărării a extins zona de excludere aeriană de-a lungul graniței cu Ucraina la 30 de kilometri în interiorul României și la o înălțime de 4.000 de metri, ca mijloc de descurajare împotriva dronelor rusești.

Tot ca mijloc de descurajare sunt și avioanele F-16 trimise de Statele Unite pentru a întări poliția aeriană de la Marea Neagră. Aceste măsuri arată îngrijorarea crescândă că războiul din Ucraina s-ar putea extinde, scrie Reuters.

Apropiere razantă și repetată a aparatelor rusești de frontiera țării

Escaladarea de la granița estică a României a început în iulie, după ce Rusia s-a retras din acordul cerealelor și a început să atace porturile dunărene, devenite căi de transport pentru produsele agricole ale Ucrainei.

Bucățile de drone sau chiar aparatele fără pilot care ajung prăbușite în România sunt însă de dată mai recentă. Apropierea razantă și repetată a aparatelor rusești de frontiera țării dă de înțeles militarilor români și celor ai NATO că Moscova e gata să depășească acea linie roșie, care poate arunca în conflict cele două părți

Preluare Deutsche Welle

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale.A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti.În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub.Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Ciocolata PNL. Ziua de 1 Martie, folosită electoral de politicieni liberali

Ciocolata PNL. Ciocolate Milka, introduse într-o cutie de carton...