„Șantajul” la Savonea, desființat de instanța supremă. Cum au dispărut înregistrări din dosarul procurorului Ardelean

Data:

În 2019, instanța supremă susținea că nu există „o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirii infracțiunii de șantaj la adresa Liei Savonea”. În timp ce mass-media anti-justiție prezintă la televizor înregistrări audio din dosarul procurorului Cristian Ardelean, acesta arată că din dosar au dispărut tocmai înregistrări audio.

După ce G4Media a prezentat modul abuziv în care fosta Secție specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), creată de Liviu Dragnea, a cerut mandate de supraveghere tehnică a Cristinei Guseth, președinta asociației Freedom House, și a procuroarei DNA Alexandra Lăncrănjan, care avea dosarul lui Dragnea în lucru, presa anti-justiție a început o campanie de linșaj mediatic împotriva celor care au apărut în stenogramele din dosar.

Dintr-o dată, veșnicii critici ai „statului paralel” și ai procurorilor au trecut de cealată parte a baricadei și susțin punctul de vedere al unor anchetatori SIIJ, potrivit cărora, Cristina Guseth ar fi orchestrat o campanie de presă împotriva Liei Savonea, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 2019.

Cea din urmă a anunțat chiar că va face o plângere penală pentru șantaj, în condițiile în care în urmă cu 4 ani, instanța supremă a susținut că „în cauză nu există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirii infracțiunii de șantaj”.

Citește și: Cum a încercat Secția Specială să o acuze pe șefa Freedom House România de șantaj și legături cu Soros

Probe dispărute din dosar

În contextul în care presa anti-justiție se întrebă de unde avea G4media informații dintr-un dosar nepublic, postul RomaniaTV a prezentat, joi, o înregistrare audio preluată de pe luju.ro, un alt site pro-inculpați, a stenogramelor din caz.

Asta se întâmpla în condițiile în care, procurorul Cristian Ardelean ne-a declarat că din dosarul său au dispărut înregistrări audio-video originale.

„Având în vedere apariția în spațiul public, pe site-ul Lumea justiției, a înregistrării audio pe care se pare că se aude vocea mea și discuția purtată cu Cristina Guseth, arăt că este foarte interesant acest aspect în condițiile în care eu nu am avut acces până în acest moment la o astfel de înregistrare, deși am formulat cerere, în dosarul în care sunt cercetat ca suspect încă din 2019, dosar nesoluționat nici acum, în ciuda demersurilor făcute la înalta curte în mod repetat.

Din câte știu, nici colegii mei nu au avut acces la astfel de înregistrări. Interesant este că această publicație a avut acces la un alt document confidențial în 2019, la acțiunea disciplinară a Inspecției judiciare, acțiune respinsă de CSM în primă instanță.

Un alt aspect, de la dosar s-a constatat dispariția mai multor fișiere a unor înregistrări audio-video și nici acum nu se știe unde sunt. Nu știu dacă s-au făcut cercetări sau nu, cert este că acestea au dispărut de la dosar”, a declarat Cristian Ardelean pentru PRESShub.

Zbaterile Zarafinei

Pe 28 iunie 2019, SIIJ, reprezentat de procuroarea Zarafina Puiu, cerea instanței supreme prelungirea mandatului de interceptare cu 30 de zile pentru procurorii Ciprian Man, Cristian Ardelean și pentru judecătoarea Crina Muntean.

Zarafina cerea prelungirea mandatelor de interceptare pentru „a aduna probe”, urmărirea penală față de cei trei fiind in rem.

Cei trei erau deja supravegheați tehnic de o lună după ce, în ianuarie 2019, SIIJ le-a deschis dosar la sesizarea unei organizații condusă de actualul europarlamentar Chris Terheș care a auzit că cei doi procurori încearcă să facă presiuni asupra unor judecători din Bihor.

Pe 28 februarie 2019, o altă plângere a fost înregistrată la SIIJ de judecătorul Ovidiu Galea, fost angajat al Securității înainte de 1989. Galea se plângea că procurorii DNA și o serie de colegi judecători de la Oradea au complotat împotriva lui, fiind incomod acestora. Cele două plângeri au fost conexate de SIIJ.

Citește și: EXCLUSIV | VIDEO Oprișan a cumpărat de la mama sa, cu 330.000 de euro, domeniul în care stă. Reacția liderului pesedist

Cereri respinse

Pe data de 28 iunie 2019, o judecătoare de la instanța supremă a respins cererea SIIJ de prelungire a supravegherii tehnice în cazul celor trei magistrați deoarece „din conținutul procesului verbal rezultă că aspectele care au format obiectul discuției purtate între Ardelean Cristian Marius și Guseth Cristina Adriana nu vizează presupusa activitate infracțională la care ar fi participat magistratul și pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem în cauză”. (…)

Constatările anterior menționate își păstrează valabilitatea și în ceea ce-i privește pe procurorul Man Ciprian și judecătorul Muntean Crina, având în vedere că procesele verbale de redare a discuțiilor telefonice sau purtate în mediul ambiental atașate prezentei sesizări nu evidențiază decât legăturile existente între aceste două persoane supravegheate, fără să conțină date sau indicii care să confirme suspiciunea rezonabilă cu privire la săvîrșirea infracțiunilor pentru care s-a început urmărirea penală în rem”, se arată în încheierea ÎCCJ.

Mai mult, „apreciez că nu se mai impune ingerința în viața privată a acestora prin restrângerea drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate”, se mai arată în motivarea ICCJ.

Puiu a văzut infracțiune

În aceeași lună a anului 2019, Zarafina Puiu de la SIIJ vine cu o altă cerere la instanța supremă pentru punerea sub supraveghere tehnică a Cristinei Guseth, președintele Asociației Freedom House România și a procuroarei Alexandra Lăncrănjan, reprezentantă a Asociației Liderjust.

În cerere, procuroarea Puiu arată că cele două ar pune la cale șantajarea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de atunci, Lia Savonea, prin declanșarea unei campanii de presă în legătură cu promovarea Ghidului privind relația mass-media cu sistemul judiciar, ghid prin care era propusă secretizarea numelor inculpaților trimiși în judecată.

„…având în vedere actele de pregătire a acestei fapte, gravitatea infracțiunii, persoana împotriva căreia este îndreptată activitatea de constrângere prin mijloace de comunicare publică, activitate care este de natură să aducă atingere CSM, în calitate de garant al independenței justiției, în principal, și președintelui acestui for, în secundar, se apreciază că, în cauză, se impune încuviințarea supravegherii tehnice, prin interceptarea posturilo telefonice utilizate de către numita Guseth Cristina și procurorul Lăncrănjan Alexandra”, se arată în cererea SIIJ către instanța supremă.

Șantajul închipuit de la SIIJ

Judecătoarea Simona Neniță, cea care a aprobat prima cerere de interceptare a magistraților Man, Ardelean și Muntean, a respins solicitarea SIIJ susținând că nu există urmă de șantaj.

„În cauză nu există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirii nfracțiunii de șantaj. Singura interceptare telefonică din data de 5.06.2019, în lipsa altor date, informații, este insuficientă pentru a contura elementele presupusei infracțiuni de șantaj, invocată de procuror”, se arată în încheierea instanței.

Dosarul celor trei magistrați de la Oradea a fost instrumentat de mai mulți procurori. Primul a fost Gheorghe Stan, zis Giani, fost șef al SIIJ. Pe 6 mai 2019, Gheorghe Stan era nominalizat din partea PSD-ALDE ca judecător la Curtea Constituțională. El a fost numit efectiv în funcție începând cu data de 15 iunie 2019 judecător la CCR.

Ulterior a fost preluat de Adina Florea, cea pe care Lia Savonea a propus-o de șapte ori în CSM, fără succes, să ocupe funcția de procuror șef al Secției speciale.

Zarafina Puiu a fost al treilea magistrat care s-a ocupat de dosar.

Secția specială, în patru ani de activitate, nu a reușit să producă un rechizitoriu care să conducă la condamnarea vreunui magistrat. În schimb, a cheltuit cu nemiluita. Cei șapte procurori, împreună cu polițiștii care i-au ajutat în dosare au costat bugetul Parchetului General 6 milioane de lei pe an.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Read the English version: Savonea „blackmail” struck down by Supreme Court. How records from the Ardelean prosecutor’s case disappeared

spot_imgspot_img
Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției. Mai colaborează cu Europa Liberă România.
2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Ipocrizie în prag de alegeri! Discurs schimbat la 180 de grade al șefului PNL Brăila

Ipocrizie în prag de alegeri! Discurs schimbat la 180...

Sondajul RTV în care opțiunile de vot depășesc 100%. Ironii pe rețelele de socializare | Aktual24

Sondajul RTV, realizat de de Sociopol, institut patronat de...