Recent, Bistrița a fost centrul unei dezbateri esențiale despre soarta instituțiilor care promovează cultura tradițională, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de activitate a Ansamblului Profesionist „Dor Românesc”. Simpozionul național organizat cu acest prilej a reunit manageri culturali, coregrafi și etnologi care au subliniat că promovarea folclorului nu mai poate depinde de eforturi izolate. Misiunea instituțiilor implicate este de a salva un patrimoniu imaterial fragil, într-o perioadă în care portul și jocul tradițional riscă să rămână doar piese de muzeu.
Una dintre cele mai mari provocări identificate este absența unei legislații specifice, cadrul normativ actual fiind adesea o copie mecanică a legilor care guvernează teatrele sau filarmonicile. Această situație ignoră nevoile unice ale unui ansamblu folcloric, care presupune activități de cercetare pe teren, culegerea folclorului și structuri organizaționale complexe. Pentru a corecta acest dezechilibru și a preveni vulnerabilitatea în fața deciziilor politice locale, specialiștii au cerut reactivarea asociației naționale a ansamblurilor profesioniste, care să ofere o voce unitară în dialogul cu Ministerul Culturii.
O altă temă dezbătută a fost echilibrul delicat dintre succesul la public și păstrarea autenticității. Experții au avertizat asupra pericolului „spectacularizării” excesive, unde accelerarea ritmului dansurilor și goana după virtuozitate pot duce la pierderea stilului și a „poeziei mișcării”. S-a subliniat că ansamblul profesionist are datoria de a realiza o adaptare scenică responsabilă, care să rămână fidelă structurii și expresivității originale a jocului popular din vatra satului.
În final, s-a pus accent pe rolul educativ al ansamblurilor, care trebuie să funcționeze ca adevărate școli pentru noile generații de specialiști. Pe măsură ce satele se depopulează, instituțiile județene riscă să devină structuri izolate dacă nu mențin o legătură vie cu formațiile de amatori și cu bătrânii care încă dețin secretele tradițiilor locale. O propunere concretă a fost includerea grupurilor autentice în spectacolele profesioniste, oferind astfel publicului un reper real al sursei din care se inspiră arta de scenă.
Pentru o analiză a acestor teme și pentru a vedea soluțiile propuse de experți pentru salvarea folclorului autentic, citiți articolul integral publicat de Săptămâna online:
