Conflictul armeano-azer care a generat și primul „conflict înghețat” din spațiul post-sovietic (cel din enclave Nagorno-Karabach) s-ar putea încheia, vineri, la Washington. Se așteaptă ca liderii Armeniei și Azerbaidjanului să semneze un acord de pace mediat de Statele Unite. Ceremonia va fi găzduită de președintele american Donald Trump la Casa Albă.
Premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev vor semna și un parteneriat economic cu Statele Unite, pentru a „valorifica pe deplin potențialul regiunii Caucazului de Sud”, a anunțat Trump pe rețeaua Truth Social.
„Mulți lideri au încercat să pună capăt războiului, fără succes, până acum – datorită lui TRUMP”, a scris fostul președinte, adăugând că va fi o „ceremonie oficială de semnare a păcii”.
Elementul-cheie al acordului este dezvoltarea Coridorului Zangezur – o fâșie muntoasă de teritoriu armean care ar urma să lege Azerbaidjanul de enclava sa Nakicevan.
Citește și: Starea de alertă a fost prelungită la Praid pentru încă 30 de zile
Acum, administrația americană a redenumit coridorul „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”, iar summitul de vineri a primit denumirea de TRIPP Peace Summit.
Conform înțelegerii, Armenia va acorda Statelor Unite drepturi exclusive de dezvoltare în Coridorul Zangezur pentru o perioadă de 99 de ani. Teritoriul va fi concesionat de SUA unui consorțiu care va construi linii de cale ferată, conducte de petrol și gaze, fibră optică și, posibil, infrastructură de transport electric.
Acest acord este considerat prima declarație bilaterală oficială semnată de cele două state, potrivit oficialilor americani citați de Politico, sub protecția anonimatului. Miniștrii de externe ar urma să parafeze un tratat convenit încă din martie, dar blocat ulterior în negocieri.
Totodată, Armenia și Azerbaidjan se vor retrage din Grupul OSCE Minsk – format din Franța, Rusia și SUA – care a încercat timp de zeci de ani să rezolve conflictul. Baku a contestat eficiența grupului încă din 2020, când a recucerit Nagorno-Karabah prin forță.
Un lobby dezamăgit
Acordul este criticat de multe organizații ale diasporei armene din SUA, din cauza lipsei unor prevederi clare legate de prizonierii de război și de soarta populației armene din enclava Nagorno-Karabah.
„Pacea reală trebuie să se bazeze pe justiție și pe tragerea la răspundere a Azerbaidjanului, care a încălcat mereu drepturile omului”, a declarat Alex Galitsky, director de programe la Armenian National Committee of America. „Un acord care recompensează agresiunea, subminează suveranitatea Armeniei și ignoră drepturile unor armeni (…) va face mai dificilă soluționarea acestor probleme în viitor.”
Un conflict îndelungat, aproape de final
Armenia și Azerbaidjan au purtat două războaie majore pentru controlul enclavei armene Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, după destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991. Tensiunile dintre cele două state din Caucazul de Sud au rămas ridicate timp de trei decenii. Ciclic, „conflictul înghețat” dintre cele două țări s-a „încălzit” de mai multe ori, când s-au înregistrat ciocniri violente, urmate de negocieri eșuate și intervenții internaționale.
Ultimele ciocniri militare directe, din 2020, s-au încheiat cu victoria Azerbaidjanului și cu retragerea forțelor armene din enclavă. A urmat un exod al populației armene din Nagorno-Karabah. Autoritățile de la Erevan au recunoscut ulterior oficial suveranitatea Azerbaidjanului asupra acestui teritoriu disputat – un gest considerat crucial pentru deschiderea negocierilor de pace.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Captură video)
