Se spune că energia verde e soluția viitorului: curată, sustenabilă și complet independentă de combustibilii fosili. Singurul ei mic defect? Depinde de vreme. Dacă nu bate vântul, turbinele stau. Dacă nu e soare, panourile dorm. Dacă plouă prea mult sau e secetă, și hidrocentrala își face siesta. Practic, am înlocuit dependența de petrol cu dependența de prognoza meteo de la Antena 3.
Tocmai când Uniunea Europeană a declarat în sfârșit și energia nucleară „verde”, Europa s-a trezit cu o secetă istorică.
Citește și: Noua normalitate în Europa: valuri de caniculă extinse și de lungă durată
Râurile au scăzut atât de mult încât centralele nucleare din Franța, Germania și alte țări sunt nevoite să reducă sau să oprească producția din cauza lipsei de apă de răcire.
Și energia nucleară devine dependentă de vreme
În ultimele săptămâni, seceta și canicula au transformat „energia verde nucleară” într-o glumă proastă. Centrala Golfech de pe râul Garonne a fost oprită complet, reactoarele de la Nogent-sur-Seine de pe Sena au fost închise, iar la Bugey de pe Ron s-a redus drastic puterea. Tot în Franța, și reactoarele de la Saint-Alban au simțit din plin lipsa apei reci. În Elveția, celebra centrală Beznau de pe râul Aare a fost scoasă complet din funcțiune, iar în Ungaria reactorul 3 de la Paks a fost redus din cauza temperaturii Dunării.
Situația în România nu e deloc mai roz
Dunărea a ajuns la cote alarmante: la Călărași nivelul a coborât la -117 cm, iar debitul la intrarea în țară (Baziaș) se învârte în jurul a doar 1.750-1.850 m³/s — adică de peste 2,5 ori sub media multianuală pentru iulie. Hidrologii prevăd o continuare a scăderii în următoarele zile și săptămâni. Rezervoarele de acumulare sunt în scădere, producția hidro este puternic afectată, iar Centrala Nucleară de la Cernavodă (care folosește apa Dunării pentru răcire) monitorizează atent situația. Prognozele ANM și INHGA pentru restul verii indică temperaturi peste normal și un regim de precipitații clar deficitar — adică exact combinația perfectă pentru a transforma „energia verde” într-un lux sezonier.
La Cernavodă, unde cele două reactoare CANDU trag apă direct din Dunăre pentru răcire, situația devine din ce în ce mai tensionată. Deși deocamdată nu s-a ajuns la oprire forțată (ca în vestul Europei), nivelul extrem de scăzut al fluviului și temperatura ridicată a apei obligă operatorul Nuclearelectrica să monitorizeze permanent situația și să pregătească scenarii de reducere a puterii.
Cu un debit al Dunării la mai puțin de 40% din normal, centrala – care asigură în mod normal circa 20% din electricitatea României – riscă să devină și ea o victimă a vremii. Ironia e maximă: tocmai când UE a „botezat” nuclearul energie verde, natura ne arată că și atomul depinde de… ploaie.
Importuri scumpe
Rezultatul întregii farse? Sistemul Energetic Național (SEN) se chinuie din greu. Cu hidrocentralele pe jumătate, nuclearele vulnerabile la secetă și regenerabilele dependente de soare și vânt, România a ajuns să importe masiv energie în orele de vârf. Prețurile pe piața spot au explodat în repetate rânduri, iar consumatorii simt deja scumpirile în facturi. Lecția e amară și simplă: am construit o strategie energetică bazată pe iluzia „verde” și pe prognoza meteo, iar acum plătim nota de plată.
O soluție promițătoare pentru viitor ar putea veni chiar din tehnologia nucleară modernă: reactoarele mici modulare (SMR). Spre deosebire de marile centrale clasice, multe dintre noile proiecte SMR sunt proiectate să funcționeze cu un consum mult redus de apă de răcire, unele putând folosi sisteme de răcire pasivă sau chiar aer. România are deja în plan dezvoltarea unor astfel de reactoare la Doicești, iar acestea ar putea oferi exact ce ne lipsește acum – energie stabilă, curată și mult mai puțin dependentă de nivelul râurilor.
Poate că ar fi cazul să ne întrebăm serios dacă nu cumva o energie nucleară modernă, stabilă și mai puțin dependentă de capriciile Dunării ar fi soluția reală, nu doar o etichetă verde pusă de la Bruxelles.
(FOTO: Ovidiu Micsik / Inquam Photos)
