Secretarul general al Agenției Naționale de Integritate (ANI), Silviu Popa, arată că decizia Curții Constituționale (CCR) de a bloca accesul public la declarațiile de avere și de interese poate conduce la creșterea dobânzilor la care se împrumută România și că în 97% dintre țările membre OECD funcționarii publici au declarațiile de avere și de interese la vedere.
„Când statul român se împrumută de pe piețele externe (de ex. programul de emitere a euroobligatiunilor pe piețele finaciare externe) băncile implicate duc un proces riguros de due dilligence. În tot acest proces se evaluează și riscurile asociate cu investiția, inclusiv analiza cadrului legal și instituțional pe prevenire a corupției. În România, prospectul de emisiuni trebuie să includă și o mică referință la eficiența sistemului de prevenire a conflictului de interese ori a îmbogățirii nejustificate”, arată Silviu Popa pe pagina sa de Facebook.
El mai precizează că ANI este deseori chemată să prezinte în aceste proceduri evoluția legislativă și instituțională. „Mergând pe aceeași linie, dacă România ar slăbi regimul de integritate, mă gândesc dacă nu cumva treaba asta ar deveni un risc în evaluarea băncilor care să ducă la creșterea dobânzilor sau descurajarea investitorilor”, mai arată oficialul.
Citește și: Adevăratul președinte al CCR refuză să publice veniturile soției de peste 15 ani
Lumea civilizată depune declarații
Întrebat în particular care ar fi țările care fac publice declarațiile de avere și de interese, Popa trimite către concluziile unui studiu care denotă avantajele pe care le are un sistem public de declarare a averilor. „Graficul de mai jos sper să ofere un răspuns la această întrebare. Studiul e de prin 2017. De atunci și până azi trendul a fost numai în favoarea adoptării legislațiilor privind declarații care să fie publice”, arată Popa.
Potrivit graficului atașat, 97% dintre statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) au declarațiile de avere publice. La fel, 71% dintre statele Europei și Asiei Centrale au aceste declarații la vedere. În Asia, doar 55% dintre state au declarațiile funcționarilor publici pe site, iar în Africa Sub Sahariană doar 38% dintre state au declarațiile publice. Acest procent scade la 30% în cazul statelor din America Latină și 27 procente în cazul națiunilor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Mai departe, Popa explică efectele deciziei de joi a CCR:
• Toate declarațiile de avere și de interese depuse în viitor vor fi trecute „la secret”.
• Declarațiile de avere și de interese nu vor mai include data și informații despre averea și interesele financiare ale familiei (soț/soție, copil aflat în întreținere).
• În plan internațional, va încălca toate angajamentele asumate de RO în ultimii 20 de ani pe lupta împotriva corupției: aderarea la OCDE, mecanismul Rule of Law al Comisiei Europene, GRECO, Convenția ONU împotriva corupției.
El mai precizează că avem însă cel puțin două decizii CEDO care spun că:
- obligația suplimentară de a declara informații privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soțului/soției;
- publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declarații face ca accesul la astfel de informații să fie eficient și ușor. Fără un astfel de acces, obligația nu ar avea nicio importanță practică sau incidență reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic.
Citește și: Nicușor Dan critică decizia CCR care secretizează declarațiile de avere și interese
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
