Instanța supremă a anunțat că Lia Savonea (foto) convoacă pentru astăzi Secțiile Unite într-o ședință care are ca obiect sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra modificărilor aduse de Parlament Codului de procedură penală.
Legea cu indicativul PL-x nr. 228/2026 a fost inițiată de 46 de deputați și senatori de la PSD, AUR, PNL, USR, UDMR și minorități și are ca obiect, în principal, drepturile victimelor infracțiunilor și scurtarea proceselor penale. „Întârzierile în soluționarea cauzelor penale generează efecte negative atât asupra persoanelor vătămate, care așteaptă repararea prejudiciilor și tragerea la răspundere a făptuitorilor, cât și asupra inculpaților, ale căror drepturi procesuale sunt afectate de prelungirea incertitudinii juridice.
De asemenea, durata excesivă a proceselor contribuie la suprasolicitarea instanțelor, la creșterea costurilor procesului judiciar și la diminuarea încrederii publicului în actul de justiție”, se arată în expunerea de motive a inițiatorilor legii.
Semnatarii dau și două exemple în care procedura de cameră preliminară se prelungește peste un an în unele cazuri, iar dosarele de trafic de minori sau de persoane durează, în medie, peste 1.000 de zile.
Ei mai cer ca termenele de judecată în procedura de cameră preliminară să fie zilnice sau cel puțin săptămânale. Contestația privind durata procesului penal se va aplica și pentru faza de cameră preliminară.
Citește și: ÎCCJ nu vrea să comunice cu CJUE
Rechizitoriu și pentru victime
Se introduce și pentru victimă — în calitățile ei procesuale de persoană vătămată sau parte civilă — dreptul de a i se comunica, atunci când nu înțelege limba română, traducerea într-o limbă pe care o înțelege a oricărei soluții de netrimitere în judecată, a rechizitoriului și a oricărei hotărâri judecătorești care soluționează fondul cauzei, iar, la cerere, și traducerea altor documente esențiale (simetric dreptului inculpatului). Se reglementează dreptul victimei infracțiunii de a i se comunica o copie a rechizitoriului și se elimină semnătura electronică în cazul plângerilor transmise în format electronic în cazul victimelor infracțiunilor contra persoanei.
Se mai propun modificări privind citarea, conținutul actelor de sesizare și modul de identificare a părților și martorilor, astfel încât să existe mai multe canale de transmitere a citațiilor în scopul celerității procedurii.
Se introduc norme noi care să permită luarea măsurilor de protecție după judecarea procesului, dacă există o suspiciune rezonabilă că viața, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a unui martor, a persoanei vătămate sau a părții civile ori a unui membru de familie al acestora ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le-au furnizat organelor judiciare sau a declarațiilor lor, inclusiv în cazul în care dosarul s-a finalizat cu o soluție de netrimitere în judecată.
Citește și: 36 de amânări de pronunțare într-un proces
Punctul de vedere al CSM
Consiliul Economic și Social a avizat favorabil modificarea legislativă; în schimb, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu a dat un aviz pozitiv sau negativ, ci a transmis un punct de vedere. Astfel, Consiliul nu a fost de acord cu comunicarea rechizitoriului către persoanele vătămate și a invocat, în premieră, cheltuielile bugetare suplimentare. „Deși modificarea propusă intră în marja de apreciere a legiuitorului, trebuie avute în vedere cheltuielile suportate de stat pentru comunicarea rechizitoriului, mai ales în situațiile în care este necesară traducerea acestuia ori în cauzele în care există un număr foarte ridicat de persoane vătămate”, susține CSM.
În legătură cu abrogarea articolului care prevede că percheziția în sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se efectuează în prezența suspectului ori a inculpatului, CSM a apreciat că „aceasta ar trebui temeinic motivată, pentru că ar avea ca efect înlăturarea unei garanții pe care reglementarea actuală o prevede în favoarea persoanei private de libertate”.
Cu referire la modificarea articolului privind nulitățile absolute, CSM susține că acestea ar fi neconstituționale. Mai mult, Consiliul consideră că ar trebui reanalizată propunerea de reglementare a unui termen de cel mult 30 de zile pentru stabilirea primului termen de judecată după rămânerea definitivă a încheierii de cameră preliminară prin care se dispune începerea judecății în cauză, deoarece există cauze în care inculpatul se află în străinătate.
Consiliul Legislativ, condus de fostul ministru social-democrat Florin Iordache, s-a arătat îngrijorat de faptul că „proiectul nu cuprinde norme referitoare la soluționarea situațiilor tranzitorii”, în timp ce Guvernul a formulat o multitudine de observații care pot fi consultate aici.
