„UE cu 40 de state? „Dosarul extinderii e un haos”, scrie Mihaela Gherghișan Naum, de multi ani corespondenta RFI.romania la Bruxelles, într-un comentariu pe canalul ei de Substack „ReLoveEU”. Un ghid extrem de competent în „jungla” diplomatică și birocratică a UE, de multe ori critică, dar mereu echilibrată și argumentată.
Pe 15 iunie, Ucraina și R. Moldova ar urma să deschidă oficial negocierile pe grupuri de capitole („cluster”), în procesul de aderare la UE, începând cu problemele fundamentale aka statul de drept, domnia legii și tot ce este relevant pentru funcționarea democratică a unui viitor stat membru, în concordanță cu valorile Uniunii Europene. Este și capitolul/cluster-ul care va fi închis ultimul.
Orice deschidere și închidere a uni grup de capitole, din procesul de aderare, se aprobă prin unanimitate de țările membre.
Analiza semnată de Mihaela Gherghișan Naum explică, din culise, negocierile intense care au loc în acest zile la Bruxelles, în pregătirea summitului european de săptămâna viitoare.
Citește și: Semnal de la Budapesta: Ucraina și Moldova se apropie de deschiderea negocierilor cu UE
„Ambasadorii Uniunii Europene intră într-o săptămână tensionată de negocieri înaintea summitului liderilor europeni din 18-19 iunie, iar tema extinderii UE pare mai complicată ca oricând”, scrie Mihaela Gherghișan pe Substack, și continuă:
„Ungaria a renunțat la veto-ul care bloca deschiderea negocierilor cu Ucraina, fără să fie însă de acord cu aderarea propriu-zisă. Albania riscă să-și strice relația cu Bruxellesul din cauza unor proiecte controversate. Muntenegru devine tot mai frustrat de promisiunile fără termen clar. Republica Moldova caută variante de rezervă pentru a evita un drum european prea lung și nesigur. Iar în interiorul Uniunii, tot mai multe state nu mai sunt convinse că extinderea este o idee bună.
Ca să fim sinceri, diplomatul european care spunea săptămâna trecută că „dosarul extinderii UE este un haos” probabil nu exagera.
Tot acest tablou arată că obiectivul unei noi extinderi până în 2030 pare deja mult prea optimist.
Pentru Ucraina și Republica Moldova, aderarea înainte de 2039 pare aproape imposibilă, chiar și în cel mai favorabil scenariu.
Deocamdată, tot ce poate face UE pentru Kiev și Chișinău este să permită deschiderea oficială a negocierilor de aderare pe 15 iunie. Primul capitol deschis va fi cel legat de drepturile fundamentale — și, potrivit noii strategii europene, acesta va fi și ultimul care se va închide.
Între timp, alte țări candidate, aflate mai avansat în negocieri, privesc și ele cu frustrare spre Bruxelles. Iar unii observatori spun deja, mai în glumă, mai în serios, că Marea Britanie, Canada sau Islanda ar putea ajunge mai repede în cercul apropiat al UE decât unele state din Balcanii de Vest. Motivul? Economiile lor sunt mai solide, iar Uniunea are nevoie disperată de bani și stabilitate economică.
Ucraina
Problema începe chiar în interiorul Uniunii Europene. Acum că Budapesta nu mai blochează negocierile cu Ucraina, alte state — Belgia, Olanda, Italia sau Franța — nu se mai pot ascunde în spatele veto-ului lui Viktor Orbán.
Aceste țări nu vor o aderare rapidă a Ucrainei, idee susținută de Germania de două ori în acest an.
Pentru Ungaria, Italia și alte capitale europene, Ucraina trebuie să parcurgă întregul traseu birocratic și politic al aderării, cu toate negocierile dure și reformele obligatorii, înainte de a spera la intrarea în UE.
Într-un fel, argumentul este considerat „corect” față de celelalte state candidate. Bruxellesul insistă tot mai mult pe ideea unei extinderi „bazate pe merit”.
Doar că Ucraina nu este o țară candidată obișnuită. Este o țară aflată în război, iar aderarea rapidă la UE a devenit, practic, singura garanție de securitate pe care Europa o poate oferi Kievului — inclusiv la presiunea Statelor Unite.
Anul trecut, la Washington, UE a promis garanții de securitate pentru Ucraina, pe lângă ajutorul financiar american. Acum, Bruxellesul trebuie să livreze ceva concret.
Republica Moldova
De acest dosar complicat este legat și viitorul european al Republicii Moldova.
Parcursul european al Moldovei este practic legat de cel al Ucrainei. Statele baltice se opun ferm ideii ca Republica Moldova să fie „decuplată” și să avanseze mai repede spre UE, în timp ce Ucraina ar pierde impulsul politic.
În acest context, la Chișinău circulă tot mai des ideea unei variante de rezervă: reunirea cu România. Doar că un asemenea scenariu este mult mai complicat decât pare.
A reapărut astfel și o altă idee mai veche: includerea Republicii Moldova în dosarul Balcanilor de Vest, pentru a-i crește șansele de aderare. România ar fi relansat recent această propunere în discuțiile cu Franța și Germania.
Numai că nici Balcanii de Vest nu stau prea bine.
Albania
Proiectul imobiliar al lui Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, pe litoralul albanez, a provocat proteste masive și a pus guvernul de la Tirana într-o poziție delicată.
Comisia Europeană a intervenit indirect și a reamintit Albaniei că, pentru a închide capitolul de negociere privind mediul și schimbările climatice, trebuie să respecte integral legislația europeană privind ariile protejate și biodiversitatea.
Premierul albanez Edi Rama pare însă tot mai sceptic față de vechiul model de aderare la UE. În paralel, el a încheiat și controversatul acord cu Italia pentru găzduirea migranților ilegali în centre amplasate pe teritoriul Albaniei.
Ironia este că Bruxellesul critică uneori aceste metode, dar apoi le transformă în politici europene oficiale.
Rama spune deschis că Albania este țară candidată din 2014 și că procesul durează deja prea mult.
Muntenegru
Dintre toate statele candidate, Muntenegru este considerat cel mai avansat în negocieri.
La începutul anului, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, transmitea semnale optimiste către Podgorica. Apoi discursul s-a schimbat brusc: mai puține promisiuni și mai multă insistență pe criteriul „meritului”.
Schimbarea reflectă și noua stare de spirit economică din UE, unde atenția pare să se mute spre relațiile cu Marea Britanie, Norvegia, Islanda sau chiar Canada.
Astfel, Muntenegru — care negociază aderarea din 2012 și spera că este foarte aproape de intrarea în UE — a aflat în primăvară că totul s-ar putea amâna din nou.
Totuși, Consiliul UE a dat undă verde pregătirii Tratatului de Aderare UE–Muntenegru, ceea ce înseamnă că țara ar putea deveni, într-o zi, al 28-lea stat membru.
UE nu pare pregătită
În realitate, Uniunea Europeană nu pare pregătită acum pentru o nouă extindere majoră.
Nu fără economii puternice care să aducă bani și stabilitate. De aici și glumele — sau poate nu chiar glume — despre apropierea UE de Canada sau despre o eventuală revenire a Marii Britanii într-o formă nouă de asociere.
Recent, președintele Finlandei, Alexander Stubb, spunea: „N-ar fi frumos ca Canada să devină al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc să fie al 51-lea stat al SUA?”
Glumă sau idee serioasă? În haosul actual al dosarului extinderii europene, diferența devine tot mai greu de făcut”.
Articol tradus cu aprobarea autoarei (n.r.)
(Sursa foto: EC – Audiovisual Service)
