Sistemul juridic e accesibil în România, dar nu oferă consecvent nici protecție, nici justiție pentru femeile care au suferit violențe, arată Raportul Consiliului Europei privind violența împotriva femeilor.
Stereotipurile de gen și atitudinile patriarhale modelează atât societatea, cât și practica instituțiilor: o parte semnificativă a populației tolerează relațiile de putere inegale și controlul bărbaților asupra femeilor, condamnă violența fizică, dar minimalizează celelalte forme non-fizice de violență. E una din concluziile Raportului care monitorizează aplicarea Convenției de la Istanbul, referitoare la violența împotriva femeilor.
România are probleme cu neaplicarea legilor care ar proteja femeile
Documentul scoate în evidență că:
(1) România nu mai are probleme cu legislația legată de violența împotriva femeilor, ci cu neaplicarea legilor care le pot proteja. Legile s-au înmulți, România a adoptat până și Legea împotriva femicidului, dar rezultatele rămân nesatisfăcătoare, potrivit Raportului GREVIO al Consiliului Europei (GREVIO: Group of Experts on Action against Violence against Women and Domestic Violence, Grupul de Experți privind acțiunile împotriva violenței împotriva femeilor și a violenței domestice). Ordinele de protecție emise de instanțe sunt încălcate masiv, femeile continuă să fie ucise, fiindcă agresorii nu respectă aceste ordine de protecție, în vreme ce autoritățile nu intervin la timp. De pildă, încălcările ordinelor de protecție au crescut cu 30% între 2022 și 2024. Pe de altă parte, victimele refuză să poarte brățara electronică. Chiar ieri, senatoarea Victoria Stoiciu, care a lucrat la Legea împotriva Femicidului, spunea că „niciuna dintre victimele femidicelor de anul trecut nu avea monitorizare electronică, deși mai multe dintre ele aveau deja un ordin de protecție emis”. Senatoarea mai sublinia că hârtia unui ordin de protecție nu poate opri fizic un agresor și că „doar monitorizarea electronică permite poliției să intervină în cel mai scurt timp când nu e prea târziu pentru victimă”.
(2) Statul român înțelege problema violenței doar în cadrul „violenței domestice”, nu ca violență împotriva femeilor. Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) nu acoperă problemele care țin de hărțuirea sexuală, căsătoriile forțate, mutilarea genitală, sterilizarea sau avortul forțate, violența digitală împotriva femeilor.
Continuarea, în Deutsche Welle
Citește și: Casa din Mogoșoaia a lui Călin Georgescu a fost pusă sub sechestru de DIICOT
(Sursa foto: Pixabay.com)
