Dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea, acuzat de un prejudiciu de aproape 45 de milioane de lei prin finanțarea ilegală a clubului de fotbal Concordia Chiajna, a primit o lovitură decisivă la Curtea de Apel București. După ce cauza a fost blocată aproape doi ani la Tribunalul Ilfov în cameră preliminară de un judecător care nu și-a motivat hotărârea, CAB a anulat actele de urmărire penală efectuate de DNA începând din 2017 și a dispus restituirea dosarului la procurori. Decizia a fost luată cu majoritate, doi dintre judecători fiind Nicoleta Nolden și Valeriu Roșca, magistrați delegați la Curtea de Apel București.
Prin încheierea nr. 1056/CP din 6 octombrie 2026, Curtea de Apel București a admis contestația formulată de Mircea Minea, a desființat încheierea Tribunalului Ilfov din 8 mai 2024 și a anulat ordonanța din 22 februarie 2023 prin care DNA dispusese efectuarea urmăririi penale față de primarul din Chiajna.
Judecătorii au anulat și actele de urmărire penală subsecvente, inclusiv ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din 23 martie 2023. Totodată, au constatat neregularitatea rechizitoriului DNA din 3 mai 2023 și au dispus excluderea probelor administrate începând cu 25 iulie 2017, cu îndepărtarea lor fizică din dosar.
Hotărârea a fost luată în majoritate, în Cameră preliminară, procedură care trebuia să dureze 60 de zile, dar în cazul Minea s-a întins pe duarata a 3 ani. Judecătoarea Raluca Mihaela Andraș a formulat opinie separată, în sensul respingerii contestației lui Minea și al obligării acestuia la plata a 600 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Din complet au mai făcut parte judecătorii Nicoleta Nolden și Valeriu Roșca. Ambii sunt magistrați delegați la Curtea de Apel București, în condițiile în care locul în care își desfășoară activitatea depinde de deciziile conducerii instanței. Delegările sunt dispuse la nivelul conducerii curții de apel, astfel că încă președinta CAB, Liana Nicoleta Arsenie, are un rol determinant în menținerea lor în aceste poziții.
Situația este relevantă în contextul în care delegarea reprezintă o modalitate prin care conducerea instanței poate influența repartizarea resurselor umane și continuitatea activității magistraților la o anumită instanță, fără ca aceștia să fi ocupat prin concurs un post definitiv acolo.
Dosar blocat aproape doi ani
Decizia CAB vine după o întârziere neobișnuită la Tribunalul Ilfov. În februarie 2026, PRESShub a dezvăluit că hotărârea prin care judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Ilfov constatase legalitatea probelor și dispusese începerea judecății nu fusese motivată timp de aproape doi ani.
Pe 8 mai 2024, instanța stabilise că probele administrate de DNA fuseseră obținute legal și loial și dispusese începerea judecății. Însă motivarea încheierii nu a fost redactată, ceea ce a împiedicat exercitarea efectivă a contestației de către părți la instanța superioară.
În momentul publicării investigației, hotărârea din 8 mai 2024 era nemotivată de aproximativ un an și nouă luni. Termenul legal pentru redactarea unei hotărâri judecătorești este, în principiu, de cel mult 30 de zile, potrivit Codului de procedură penală.
Practic, un dosar cu un prejudiciu estimat la aproape 45 de milioane de lei a rămas blocat în camera preliminară, iar atunci când a ajuns în cele din urmă la Curtea de Apel București, instanța a eliminat probele pe care se baza acuzația DNA.
Epopeea Nolden
Nicoleta Nolden s-a întors la CAB după pensionare și acum cumulează salariul cu 15% din pensie. Prezența Nicoletei Nolden în completul care a decis eliminarea probelor DNA are și o particularitate administrativă și financiară.
Judecătoarea s-a pensionat în octombrie 2022, dar a revenit în magistratură în septembrie 2025, prin reîncadrare la Tribunalul Giurgiu, cu grad profesional de curte de apel. Ulterior, a fost delegată la Secția I Penală a Curții de Apel București, la solicitarea președintei instanței, Liana Nicoleta Arsenie.
Potrivit legislației privind reîncadrarea magistraților pensionați, pensia de serviciu se reduce cu 85% pe perioada revenirii în activitate. Prin urmare, Nolden poate cumula salariul de judecător cu 15% din pensia de serviciu.
PRESShub a relatat în septembrie 2025 că Nolden a stat la Tribunalul Giurgiu aproximativ două săptămâni, după care a revenit la instanța unde fusese vicepreședintă. La audierea din CSM, judecătoarea a explicat că alesese Giurgiu din rațiuni legate de navetă, deși a recunoscut că îi era dor de colegii de la Curtea de Apel București.
Și Valeriu Roșca a ajuns la CAB prin delegare, după ce activase la Tribunalul București, Secția comercială. Peste noapte, și-a dat seama că ar fi mai potrivit ca judecător în penal și a decis să accepte provocarea. Astfel, încă de la început, într-un alt dosar cu miză, cel al omului de afaceri Nelu Iordache, Roșca a intrat într-un complet după ce primii doi judecători avuseseră opinii divergente, înclinând balanța în favoarea admiterii în principiu a contestației în anulare.
În cazul ambilor magistrați, statutul de judecător delegat ridică o problemă instituțională în sensul că activitatea lor la Curtea de Apel București depinde de mecanismele administrative de delegare, iar conducerea instanței, prin președinta Liana Arsenie, are un rol determinant în solicitarea și organizarea acestor delegări.
Mircea Minea și legăturile imobiliare cu familia Liei Savonea
Mircea Minea conduce comuna Chiajna din 1996 și este unul dintre cei mai longevivi primari din România. În dosarul instrumentat de DNA, edilul este acuzat că ar fi direcționat, în perioada 2007 – 2021, zeci de milioane de lei din bugetul local către clubul de fotbal Concordia Chiajna, al cărui membru fondator a fost.
Potrivit procurorilor, Minea ar fi încheiat contracte de finanțare nerambursabilă prin care clubul a primit 37.474.795 de lei. De asemenea, două baze sportive aflate în proprietatea publică a comunei ar fi fost închiriate clubului la prețuri mult sub nivelul pieței și fără aprobarea Consiliului Local sau organizarea unor licitații.
Prejudiciul calculat de DNA pentru aceste închirieri a fost de 7.525.158 de lei, iar prejudiciul total estimat în dosar a ajuns la 44.999.953 de lei. Primăria Chiajna a transmis anchetatorilor că nu se constituie parte civilă.
Miza dosarului este amplificată de legăturile de afaceri imobiliare dintre familia primarului și familia judecătoarei Lia Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În martie 2023, Rise Project a dezvăluit că Lia Savonea și soțul său, Mihai Savonea, au cumpărat în 2006 un teren de aproximativ 2.500 de metri pătrați în Chiajna, împreună cu Florian și Constanța Purcel, fratele și cumnata primarului Mircea Minea. Fiecare familie deținea jumătate din teren.
După partajul judiciar dintre soții Savonea, în 2011, terenul a trecut în proprietatea exclusivă a judecătoarei. În aprilie 2018, aceasta a obținut de la Primăria Chiajna o autorizație de construire pentru un proiect care includea showroom, birouri, garaje, spații de depozitare și un hotel de anvelope. În iulie 2018, terenul a fost vândut, iar Lia Savonea a încasat 30.000 de euro.
Judecătoarea a recunoscut pentru Rise Project că omisese să menționeze tranzacția în declarația de avere.
O altă legătură între familia Minea și Lia Savonea a apărut în dosarul de tâlhărie al lui Sorin Raiciu, nepotul primarului, achitat definitiv în 2013 de un complet prezidat de Savonea, după ce fusese condamnat în primă instanță la șapte ani de închisoare.
În acest context, eliminarea probelor DNA din dosarul primarului din Chiajna reprezintă o nouă evoluție majoră într-o cauză în care anchetatorii au calculat un prejudiciu de aproape 45 de milioane de lei. Dosarul se întoarce la procurori, însă probele administrate începând cu 2017 au fost eliminate prin decizia Curții de Apel București.
În plus, procedura de Cameră preliminară, care în teorie se dorește a fi un instrument pentru a scurta durata proceselor penale, în realitate s-a dovedit a fi o veritabilă frână procedurală care prelungește, cu încălcarea grosolană a legii, procesele penale.
