Aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030, prezentată de Guvern drept un jalon care deblochează peste 972 de milioane de euro din PNRR, este contestată dur de mai multe organizații de mediu. Agent Green, Greenpeace România, Comunitatea Declic și Federația Peisaj Deschis acuză lipsa transparenței, reducerea suprafețelor propuse pentru protecție, slăbirea definiției protecției stricte și absența unor garanții că exploatarea resurselor va fi interzisă în zonele desemnate.
Guvernul României a aprobat, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030.
Ministerul a anunțat că adoptarea documentului reprezintă îndeplinirea unui jalon de reformă prin care România primește undă verde pentru fonduri PNRR de peste 972,4 milioane de euro. Strategia cuprinde 11 obiective naționale privind conservarea și restaurarea ecosistemelor, reducerea riscului de dispariție a speciilor, utilizarea durabilă a resurselor naturale și consolidarea capacității instituționale.
În timp ce Guvernul vorbește despre un cadru clar de acțiune și despre investiții pentru sute de comunități, organizațiile de mediu avertizează că aprobarea unei strategii generale nu înseamnă că România a desemnat efectiv zonele care trebuie protejate strict.
ONG-urile: O țintă scrisă nu protejează niciun hectar
Agent Green, Declic, Federația Peisaj Deschis și Greenpeace România salută includerea explicită în strategie a țintei de minimum 10% din teritoriul național aflat sub protecție strictă.
Organizațiile susțin însă că această prevedere este rezultatul a șase ani de presiuni exercitate de societatea civilă și comunitatea științifică și avertizează că simpla menționare a procentului într-un document nu produce efecte concrete în teren.
Pentru aplicarea reală a angajamentului sunt necesare desemnarea legală a suprafețelor, publicarea hărților, stabilirea unui regim de protecție fără echivoc, finanțarea compensațiilor pentru proprietari și comunități, precum și impunerea unor termene obligatorii.
„O țintă scrisă într-un document nu protejează singură niciun hectar”, avertizează organizațiile semnatare.
Acestea critică și faptul că Ministerul Mediului a prezentat strategia în primul rând ca pe un jalon financiar care permite deblocarea a peste 972,4 milioane de euro.
„Ne bucurăm că România nu pierde acești bani. Însă biodiversitatea nu poate fi folosită doar pentru bifarea unui jalon financiar, în timp ce cele mai valoroase ecosisteme rămân expuse exploatării”, se arată în comunicatul comun.
Suprafața analizată ar fi fost redusă de la 2,3 milioane la 1,4 milioane de hectare
Una dintre cele mai grave acuzații privește diminuarea suprafețelor considerate eligibile pentru protecție strictă.
Potrivit organizațiilor de mediu, procesul început în anul 2020 a pornit de la criterii științifice și de la aproximativ 2,3 milioane de hectare care puteau fi incluse în rețeaua de protecție strictă.
Prin modificări succesive și netransparente ale metodologiei, suprafața ar fi fost redusă mai întâi la aproximativ 1,7 milioane de hectare, iar ulterior, prin aplicarea unor noi filtre administrative, la circa 1,4 milioane de hectare.
Organizațiile susțin că Ministerul Mediului a încercat ulterior să condiționeze includerea terenurilor de acordul proprietarilor, administratorilor și autorităților locale. Aplicarea unei asemenea condiții ar fi putut reduce suprafața finală la mai puțin de 700.000 de hectare, echivalentul a sub 3% din teritoriul României.
ONG-urile consideră că dreptul proprietarilor de a fi consultați și despăgubiți nu trebuie transformat într-un drept de veto asupra protejării unor ecosisteme de importanță națională.
„Acordul proprietarilor nu poate înlocui criteriile științifice și nu poate transforma protejarea unui interes public într-un drept privat de veto. Proprietarii și comunitățile trebuie consultați și despăgubiți corect și la timp, nu invitați să decidă dacă un ecosistem de importanță națională mai merită sau nu să existe”, arată organizațiile.
Critici privind definiția protecției stricte
Organizațiile reclamă și utilizarea unor formule precum „management activ”, despre care susțin că sunt suficient de vagi pentru a permite exploatări forestiere, intervenții economice în zone umede sau alte activități incompatibile cu protecția strictă.
Intervențiile active pot fi necesare în anumite situații, pentru restaurarea unui ecosistem sau menținerea unui habitat, dar numai dacă sunt justificate științific.
ONG-urile avertizează că această excepție nu trebuie transformată într-o portiță prin care să fie permise activități comerciale în zone declarate formal drept strict protejate.
„Un hectar desenat pe hartă, dar rămas deschis drujbei, vânătorii, excavatorului sau infrastructurii distructive, nu este un hectar strict protejat”, subliniază organizațiile.
Procesul participativ, contestat de organizațiile de mediu
Ministerul Mediului a transmis că strategia a fost elaborată printr-un proces participativ, cu implicarea autorităților, instituțiilor de cercetare, organizațiilor neguvernamentale și experților în biodiversitate.
Organizațiile semnatare contestă însă această prezentare și susțin că participarea societății civile a fost mai degrabă formală.
Potrivit acestora, observațiile privind criteriile științifice, conectivitatea ecologică, eliminarea dreptului de veto al proprietarilor, publicarea hărților și definirea clară a protecției stricte nu au fost integrate corespunzător.
Publicul nu ar fi avut acces complet la studiul-cadru, metodologia finală, toate hărțile zonelor candidate, justificarea eliminării unor suprafețe sau răspunsurile Ministerului Mediului la observațiile primite.
Mai mult, la momentul anunțării aprobării strategiei, forma finală adoptată, anexele complete și hărțile necesare pentru verificarea promisiunilor nu ar fi fost publicate împreună cu comunicatul ministerului.
Gabriel Păun, Agent Green: „Scheletul României nu poate fi făcut din hârtie”
Gabriel Păun, președintele Agent Green, acuză diluarea proiectului inițial și avertizează că ecosistemele valoroase continuă să fie afectate, în ciuda aprobării strategiei.
„Agent Green a pus proiectul «Scheletul României» pe masa Guvernului în mai 2020, imediat după lansarea Strategiei UE pentru Biodiversitate. Procesul a început promițător, dar în șase ani a fost încetinit, fragmentat și diluat. Astăzi, Guvernul sărbătorește aprobarea unei strategii, însă pădurile primare și seculare, râurile naturale și zonele umede continuă să fie distruse. Scheletul României nu poate fi făcut din hârtie. Vrem 10% protecție strictă reală, interconectată ecologic și garantată prin lege”, a declarat Gabriel Păun, președintele Agent Green.
Greenpeace: „O nouă perdea de fum”
Greenpeace România aduce una dintre cele mai dure critici și acuză conducerea Ministerului Mediului de lipsă de transparență și de folosirea comunicării publice pentru a masca absența rezultatelor concrete.
Organizația susține că documentele adoptate până acum nu au asigurat protecția pădurilor primare și seculare, nu au dus la protejarea strictă a celor 10% din ecosistemele valoroase și nu au oprit tăierile ilegale.
Greenpeace reclamă și lipsa unei finanțări reale pentru măsurile de conservare, precum și direcționarea banilor colectați de Administrația Fondului pentru Mediu către alte programe.
„Aprobarea acestei strategii este doar o nouă perdea de fum. Avem în acest moment la conducerea Ministerului Mediului cea mai opacă echipă din ultimele decenii în ceea ce privește transparența decizională. Instituția comunică triumfalist modeste acțiuni administrative tocmai pentru a-și ascunde lipsa cruntă de transparență și de realizări palpabile în protejarea naturii. Hârtiile nu înseamnă acțiune. Documentele oficiale emise până acum nu au protejat sub nicio formă pădurile primare și seculare ale României, nu au asigurat protecția strictă a procentului de 10% din ecosistemele valoroase și nu au oprit mafia lemnului sau tăierile ilegale de peste 10 milioane de metri cubi anual. Mai mult, fără o finanțare reală, acest document va rămâne doar o altă strategie sterilă, lipsită de impact. În forma actuală, Guvernul refuză să finanțeze protejarea mediului și a biodiversității. Este revoltător cum banii colectați de Administrația Fondului pentru Mediu din certificatele ETS sunt direcționați către programe complet tangențiale cu mediul, ba chiar spre susținerea industriilor cu emisii masive de CO2, în loc să meargă direct către salvarea ecosistemelor noastre”, a declarat Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii pentru păduri și biodiversitate în cadrul Greenpeace România.
Declic: „Natura primește doar promisiuni”
Comunitatea Declic solicită explicații privind reducerea suprafețelor analizate și cere publicarea tuturor informațiilor referitoare la proiectul finanțat din fonduri europene.
Organizația consideră că aprobarea strategiei și deblocarea banilor din PNRR nu pot fi prezentate drept un succes atât timp cât nu există garanții clare privind protecția efectivă a ecosistemelor.
„Comunitățile au dreptul să știe ce s-a întâmplat cu milioanele de hectare analizate din bani europeni și cine a decis eliminarea unor suprafețe valoroase. Nu acceptăm ca participarea publică să fie invocată pentru legitimarea unor decizii luate netransparent. Aproape un miliard de euro nu poate fi deblocat în numele biodiversității, în timp ce natura primește doar promisiuni. Cerem exact ce am cerut la începutul acestui proces, protecție strictă pe criterii științifice. Și asta pune parcurile naționale în lista de prioritate zero a zonelor ce ar trebui protejate de orice intervenție umană distructivă”, se arată în declarația reprezentantului Comunității Declic.
Ce solicită organizațiile de mediu
Organizațiile cer publicarea imediată a formei finale a strategiei, a Planului național de acțiune, a metodologiei, studiului-cadru și a tuturor hărților zonelor candidate.
De asemenea, solicită ca Ministerul Mediului să comunice suprafața exactă propusă pentru protecție strictă și justificarea științifică pentru includerea sau eliminarea fiecărei categorii de ecosisteme.
Printre principalele revendicări se află:
- desemnarea legală a minimum 10% din teritoriul României ca rețea coerentă și interconectată de zone strict protejate;
- eliminarea condiționării protecției de acordul proprietarilor, administratorilor sau autorităților locale;
- interzicerea exploatării comerciale, a vânătorii și a infrastructurii distructive în zonele strict protejate;
- protejarea integrală și prioritară a pădurilor primare, cvasivirgine și seculare;
- protejarea zonelor de non-intervenție din parcurile naționale, a râurilor naturale, zonelor umede, ecosistemelor carstice, costiere și marine;
- suspendarea tăierilor, construcțiilor și a altor intervenții distructive în zonele candidate, până la finalizarea desemnării;
- constituirea unei linii bugetare permanente pentru plata compensațiilor;
- stabilirea unui calendar public de desemnare și implementare, cu raportare anuală și monitorizare independentă.
Organizațiile mai cer Guvernului să explice modul în care au fost folosite rezultatele proiectului finanțat din fonduri europene și să justifice toate modificările aduse metodologiei și suprafețelor identificate inițial.
ONG-urile amenință cu sesizarea Comisiei Europene și OLAF
Organizațiile susțin că îndeplinirea jalonului din PNRR presupune adoptarea legislației prin care România desemnează efectiv zonele de protecție strictă și că aprobarea unei strategii generale nu ar fi suficientă pentru îndeplinirea acestei obligații.
Agent Green, Declic și Greenpeace anunță că vor analiza forma finală a strategiei și anexele după publicarea acestora.
În cazul în care rezultatele cartografierii finanțate din fonduri europene au fost eliminate sau modificate prin intervenții politice, organizațiile avertizează că vor sesiza Comisia Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF și celelalte instituții competente.
„România nu are nevoie doar de o strategie pentru biodiversitate. Are nevoie de natură vie, protejată în teren”, concluzionează organizațiile de mediu.
(Sursa fotografiilor: Agent Green)
