O oportunitate importantă de finanțare verde se deschide pentru locuitorii dintr-un județ puternic afectat de reconversia economică. Potrivit unui interviu-ghid cu Andrei Crăciun, coordonator de campanii la Greenpeace România – organizația care a inițiat și susținut la nivel european introducerea comunităților de energie în mecanismele Tranziției Juste –, publicat de SudVest.ro, 41,5 milioane de euro din Fondul pentru Tranziție Justă sunt puse la dispoziția gorjenilor, oferind o finanțare europeană de până la 98% pentru instalarea de panouri fotovoltaice, baterii de stocare și pompe de căldură, atât pe case, cât și pe blocurile de locuințe.
Măsura vine în sprijinul unei comunități aflate în tranziție energetică, permițând gospodăriilor să-și reducă semnificativ facturile prin soluții moderne de independență energetică.
REVOLUȚIA DE LA ROBINETUL ELECTRIC: 41,5 milioane de euro din Tranziția Justă, puși direct în mâinile gorjenilor. Cum iei 98% bani europeni pentru panouri, baterii și pompe de căldură pe blocul sau casa ta. Ghid practic și interviu exclusiv cu Andrei Crăciun (Greenpeace România)
Cea mai mare alocare din România dedicată comunităților de energie aparține județului Gorj. Pentru prima dată, cetățenii și asociațiile de proprietari nu mai depind de primării: pot lua până la 10.000 de euro per locuință, cu o contribuție proprie de doar 2% (circa 200 de euro de familie)
În timp ce mineritul pe cărbune se restrânge, iar facturile la energie apasă tot mai greu pe umerii pensionarilor și ai familiilor din Gorj, o oportunitate financiară fără precedent a fost deschisă oficial: județul Gorj are la dispoziție o alocare istorică de 41.576.941 de euro, special destinată comunităților de energie și proiectelor locale de energie regenerabilă.
Este cea mai mare sumă alocată unui județ din România prin apelul dedicat din Programul Tranziție Justă (PTJ), deschis pentru depunere până la data de 31 martie 2027.
Marea noutate a acestui apel este o schimbare totală de paradigmă democratică: inițiativa nu mai aparține exclusiv primăriilor sau marilor companii. Cetățenii se pot organiza singuri în asociații, cooperative sau grupuri locale pentru a obține o finanțare nerambursabilă de 98% din fonduri europene.
Redacția SUDVEST.ro a realizat un interviu-ghid cu Andrei Crăciun, coordonator de campanii la Greenpeace România – organizația care a inițiat și susținut la nivel european introducerea comunităților de energie în mecanismele Tranziției Juste –, pentru a decoda pas cu pas cum pot locatarii de la blocuri și locuitorii din satele Gorjului să acceseze acești bani și să-și reducă facturile la zero.
I. CONCEPTUL PE ÎNȚELESUL TUTUROR: Demistificarea comunităților de energie
SUDVEST.ro: Domnule Crăciun, termenul de „comunitate de energie” sună încă tehnic și birocratic pentru mulți români. Dacă ar fi să îi explicați unui pensionar din Motru sau unui locatar de la un bloc din Târgu Jiu, ce înseamnă concret acest lucru? Cum arată viața unei familii care face parte dintr-o astfel de comunitate?
Andrei Crăciun (Greenpeace România): O comunitate de energie înseamnă că mai mulți cetățeni, singuri sau împreună cu primăria, firme mici sau asociații, se organizează pentru a produce și gestiona energie regenerabilă în beneficiul membrilor.
În România, cel puțin cinci membri (care pot fi persoane fizice, autorități locale, întreprinderi mici și mijlocii, asociații sau fundații) se pot organiza într-o entitate cu personalitate juridică, al cărei obiectiv principal este să le ofere avantaje de mediu, economice sau sociale. Ulterior, aceasta se înregistrează în Registrul național al comunităților de energie, printr-o procedură relativ simplă.
De exemplu, cinci vecini pot înființa o comunitate de energie pentru a produce energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice și a beneficia împreună de aceasta. O asociație de proprietari poate organiza un proiect prin care să producă energie pentru consumul părților comune ale blocului sau pentru locuințele membrilor. La fel, locuitorii unei comune se pot organiza, singuri sau împreună cu primăria, pentru a produce energie destinată gospodăriilor, școlii sau altor clădiri publice. În funcție de nevoile membrilor, proiectele pot include și baterii pentru stocarea energiei sau pompe de căldură.
Pentru o familie, apartenența la o comunitate de energie înseamnă facturi mai mici pe termen lung, stabilitate, autonomie și energie din surse curate.
SUDVEST.ro: De ce a insistat Greenpeace ca Tranziția Justă să includă direct cetățenii și să nu lase toate fondurile doar pe mâna marilor companii sau a primăriilor? Ce schimbare de paradigmă aduce acest model?
Andrei Crăciun: Dintr-un motiv simplu: credem că modelul în care energia e controlată de un număr restrâns de actori e perimat. Cetățenii au dreptul să își producă propria energie, să o stocheze, să o împartă cu ceilalți, ceea ce îi va feri de turbulențele pieței de combustibili fosili.
În același timp, tranziția energetică nu poate fi realizată fără implicarea oamenilor, de aceea vrem ca ei să își înțeleagă puterea și rolul pe care pot să îl joace. Și cum pot să facă acest lucru fără să participe activ?
Cred că ar trebui să avem încredere în oameni, să îi informăm, să îi sprijinim cu resurse, să îi ajutăm să construiască proiecte. Vedem care a fost experiența cu prosumatorii: acum un deceniu nu existau, iar în prezent ne apropiem de 400.000 de prosumatori în România. Sperăm ca acest fenomen să se repete și în cazul comunităților de energie, mai ales că există aceste finanțări europene consistente.
[…]
Citește interviul integral în Sudvest.ro:
