Fosta judecătoare Andrea Chiș critică modul în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a gestionat public cazul celor doi judecători de la Curtea de Apel Pitești sancționați disciplinar pentru motivarea condamnării cu executare a unui fost politician, acuzat de uciderea din culpă a două persoane. Fosta membră a CSM reclamă lipsa de transparență a instituției, care nu a publicat nici motivarea hotărârii disciplinare, nici structura votului, deși sancțiunea a fost adoptată cu o majoritate strânsă, de 5 la 4.
Într-o postare pe Facebook, Andrea Chiș pune sub semnul întrebării inclusiv modul în care Inspecția Judiciară (IJ) și Secția pentru judecători în materie disciplinară aplică regulile privind răspunderea disciplinară a magistraților. Ea consideră că publicarea hotărârilor judecătorești și a motivărilor deciziilor disciplinare este esențială pentru ca societatea să poată înțelege raționamentele din spatele acestora „Transparența sistemului judiciar începe cu publicarea hotărârilor judecătorești, ele fiind un mijloc important de comunicare a sistemului cu societatea”, afirmă fosta membră a CSM.
Motivarea condamnării nu este publică
Andrea Chiș remarcă contradicția dintre lipsa de acces la hotărârile instanțelor și acuzațiile formulate de Inspecția Judiciară într-un alt dosar disciplinar, în care un judecător a fost cercetat pentru că a transmis presei motivarea unor hotărâri, în vederea realizării unei investigații jurnalistice. „O astfel de situație este posibilă pentru că sistemul judiciar nu comunică hotărâri la solicitări ale jurnaliștilor, apreciind că nu sunt de interes public”, scrie Chiș, care întreabă de ce există „atâta lipsă de transparență” și „atâta secretomanie”.
În opinia sa, situația este cu atât mai problematică în condițiile în care CSM promovează, inclusiv prin propriile proiecte, ideea că încrederea publicului în justiție se construiește prin transparență. Fosta judecătoare amintește în acest sens proiectul TAEJ – Transparență, Accesibilitate și Educație Juridică pentru îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar.
Votul de 5 la 4, fără motivarea opiniei separate
O altă critică vizează faptul că CSM nu a publicat hotărârea de sancționare a celor doi judecători, deși, potrivit lui Andrea Chiș, aceasta ar trebui să fie motivată încă de la data pronunțării, conform legii care reglementează activitatea Consiliului.
Fosta membră a CSM subliniază că sancțiunea a fost adoptată cu cinci voturi la patru, ceea ce face ca argumentele judecătorilor care au votat împotrivă să fie deosebit de importante pentru înțelegerea deciziei. „Motivarea opiniei separate este relevantă și prezintă interes cel puțin identic, dacă nu mai mare, cu cea a opiniei majoritare”, consideră Chiș.
Ea reclamă și faptul că pe site-ul CSM nu este precizată structura votului, astfel încât publicul nu poate afla câți membri ai Secției pentru judecători au susținut sancționarea și câți s-au opus.
Potrivit acesteia, inclusiv presa a fost inițial indusă în eroare, unele relatări indicând existența unei singure opinii separate. Componența votului ar fi fost aflată ulterior pe surse. „Mai lipsește să se facă dosar disciplinar cuiva care a divulgat structura votului, ca să ajungem cu Inspecția Judiciară direct în romanele lui Orwell”, ironizează fosta membră a CSM.
Cum au putut cinci judecători să vadă încălcarea „macroscopică”
Andrea Chiș pune sub semnul întrebării și formularea folosită în explicațiile sancțiunii disciplinare, potrivit căreia judecătorii ar fi comis „o încălcare conștientă, macroscopică, flagrantă și nescuzabilă a unor principii fundamentale ale dreptului penal”.
Ea insistă asupra termenului „macroscopică”, explicând că, potrivit DEX, acesta înseamnă ceva care poate fi văzut cu ochiul liber. „Cum pot afirma așa ceva 5 judecători când 4 «nu au văzut» același lucru nici după deliberare?”, întreabă Chiș.
În opinia sa, publicarea opiniilor separate ar permite societății să înțeleagă mai bine diferențele de raționament juridic dintre membrii Secției disciplinare și motivele pentru care majoritatea a considerat că judecătorii sancționați au acționat cu rea-credință.
Fosta membră a CSM reclamă totodată lipsa informațiilor despre soluțiile de clasare dispuse de Inspecția Judiciară în alte sesizări, inclusiv în cele formulate din oficiu, cu privire la aceeași abatere disciplinară. Ea consideră că publicarea acestor soluții ar permite verificarea modului în care sunt aplicate criteriile disciplinare și dacă acestea sunt aceleași indiferent de persoanele vizate sau de hotărârile judecătorești analizate.
Andrea Chiș cere o dezbatere despre limitele libertății avocaților
În finalul postării, judecătoarea abordează și tema dreptului la apărare, garantat de articolul 24 din Constituție, afirmând că este necesară o dezbatere publică despre rolul avocatului și limitele libertății acestuia de a construi și susține apărarea.
Ea face trimitere la modul în care este exercitat dreptul la apărare, în special în procesele penale, și la reacțiile repetate ale Uniunii Naționale a Barourilor din România. „Este timpul să dezbatem public care este rolul avocatului, care sunt atribuțiile lui în proces și ce înseamnă «libertatea avocatului de a construi și susține apărarea» și care sunt limitele acestei libertăți”, afirmă Andrea Chiș.
Criticile sale vin după ce Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM a decis sancționarea judecătorilor Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Pitești.
Costin Andrei Stancu a fost sancționat cu diminuarea indemnizației brute lunare cu 10% timp de un an, iar Ioan Fundătureanu a retrogradat din gradul profesional de curte de apel în gradul de tribunal.
Cei doi au pronunțat condamnarea cu executare a fostului ministru al Finanțelor Daniel Chițoiu, pentru accidentul rutier în care au murit două persoane. Decizia disciplinară a provocat controverse în sistemul judiciar, inclusiv din cauza calificării raționamentului juridic al completului de apel drept o încălcare „macroscopică” a principiilor dreptului penal.
