Există un tip de politician care confundă relațiile internaționale cu lista de contacte din telefon. Crede că, dacă a luat masa cu cine trebuie, dacă a schimbat câteva amabilități cu cineva din anturajul președintelui american și dacă a promis suficient de mult și de multe, a rezolvat și relația cu Statele Unite și relația cu instituțiile din România(wink-wink).
Dimineața de 4 noiembrie aduce o veste neplăcută pentru această ”școală de diplomație”. Democrații au câștigat și Senatul și Camera Reprezentanților. Donald Trump rămâne președinte, dar nu mai poate conta pe aceeași libertate politică în Congres.
Pentru cei care au investit în relații personale cu anturajul său, schimbarea este mai importantă decât pare. Vor urma anchete lungi și dure în rândul camarilei de la Mar a Lago. La București, această lecție ar trebui predată în regim de urgență.
Pentru Nicușor Dan și Sorin Grindeanu rezultatul alegerilor americane ridică o întrebare simplă: ce valoare mai are o investiție politică făcută exclusiv într-o administrație, când instituțiile care o pot controla încep să treacă în mâinile adversarilor săi?
Alegerile americane erau previzibile dar nu și la București
Aceasta este partea pe care politicienii români fascinați de accesul la Casa Albă par să o fi subestimat.
În Statele Unite, Congresul nu este un accesoriu al președintelui. Controlează bugete, desfășoară anchete, audiază oficiali și poate transforma în probleme politice serioase aranjamente care păreau perfect confortabile cât timp aceeași tabără controla instituțiile.
Victoria democraților va schimba mediul în care relațiile SUA – Europa sau SUA – România se desfășoară. O administrație poate promova anumite proiecte comerciale. Un Congres ostil îi poate cere explicații. Iar relațiile personale care ieri păreau avantaje pot deveni mâine subiecte de investigație sau de dispută politică.
Nu există, în acest moment, dovezi că noua majoritate democrată intenționează să investigheze episodul românesc de la Isoletta. Există însă un fapt incontestabil: administrația Trump va trebui să opereze într-un sistem de putere mult mai puțin favorabil.
Iar cine și-a construit strategia pe presupunerea că Donald Trump va putea decide totul, fără constrângeri instituționale, descoperă cât de vulnerabil este un asemenea calcul.
Vine factura de la Isoletta dar și de Congresul Păcii
Scandalul Isoletta a produs deja o plângere penală pentru trădare împotriva lui Sorin Grindeanu. Kimberly Guilfoyle, personajul în jurul căruia s-au construit atâtea speranțe la București, a intrat la rândul său în atenția autorităților americane, fiind vizată de verificări privind conduita sa diplomatică și presupusa promovare a unor interese comerciale. În Grecia, opoziția a cerut explicații privind activitatea sa.
Dar nota de plată nu se oprește la Isoletta. Nicușor Dan a fost singurul președinte din Uniunea Europeană prezent la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii al lui Trump, iar apropierea sa de administrația republicană a fost însoțită de editoriale elogioase publicate în presa conservatoare americană, inclusiv Newsmax.
Sorin Grindeanu și Nicușor Dan au renunțat la diplomația clasică și au apelat la intermediari bine plătiți pentru a-și face legături cu administrația Trump. Experți în politică externă cum îi știm pe ambii au uitat că și la americani se mai fac alegeri și că Trump este senzațional doar în propriile discursuri și în editorialele lui Nicușor Dan.
La Washington se schimbă raportul de putere. La București se pregătesc notele de plată.
