Polonia și România spun că pentru moment nu mai pot face mai mult pentru a ajuta Ucraina să-și exporte cerealele prin Europa, în timp ce blocada din Marea Neagră continuă. Protejarea fermierilor europeni cântărește tot mai mult în fața solidarității cu Kievul, dar o eventuală restricționare a exporturilor ucrainene riscă să agraveze criza alimentară globală și să afecteze următoarea recoltă a Ucrainei.
Ucraina are nevoie de ajutor pentru a scoate din țară milioane de tone de cereale, în condițiile în care atacurile asupra porturilor și navelor continuă pentru a treia lună, comentează Politico, care traduce poziția Românei si Poloniei mai degrabă ca un refuz.
Ministrul Agriculturii, Taras Vîsoțki, a venit la Bruxelles pentru a le cere direct omologilor săi din Uniunea Europeană să ajute Ucraina să transporte mai multe produse agricole prin Europa. Kievul solicită, de asemenea, 1,1 miliarde de euro pentru a acoperi costurile mai mari de transport. Fără acest sprijin, fermierii ucraineni, care se confruntă deja cu lipsa lichidităților, nu vor putea începe lucrările pentru următorul sezon agricol, ceea ce ar agrava problema.
„Este foarte, foarte important”, a declarat Vîsoțki pentru Politico în timpul vizitei sale la Bruxelles.
Polonia și România dispun de unele dintre cele mai importante infrastructuri pentru creșterea capacității de transport și depozitare a cerealelor ucrainene, dar spun că nu mai pot sau nu mai sunt dispuse să facă mai mult.
„Interesul pentru propriii noștri fermieri rămâne o prioritate”, a declarat ministrul român al Agriculturii, Tánczos Barna.
România nu contestă necesitatea tranzitului cerealelor ucrainene, dar spune că infrastructura sa are limite și că sprijinul pentru Kiev nu poate bloca exporturile fermierilor români.
Ministrul Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat în septembrie că Ucraina a cerut condiții mai bune pentru tranzit, dar că prioritatea Bucureștiului este să asigure și vagoane, locomotive, rute și capacitate portuară pentru producătorii români.
Poziția este apropiată de linia susținută public de Partidul Social Democrat (care ar putea fi însărcinat cu formarea noului guvern) în ultimii ani: tranzitul către piețele externe trebuie menținut, în timp ce importurile care ajung pe piața românească trebuie restricționate pentru protejarea fermierilor.
Este însă o poziție mai veche și rămâne de văzut dacă într-un nou program de guvernare, în 2026, PSD (eventual în colaborare cu AUR) va avea aceeași poziție.
Rămâne AUR, care a votat pentru demiterea actualului guvern, dar nu este clar ce rol ar putea să joace în formarea noului guvern.
AUR ar putea pune presiune pentru o abordare mai restrictivă a tranzitului cerealelor ucrainene decât cea actuală a guvernului. În mai multe interpelări din 2025 și 2026, parlamentarii AUR au reclamat că cerealele ucrainene concurează cu producția românească pentru transport și infrastructură și au cerut prioritate pentru fermierii români.
Nu există însă, în documentele recente, o poziție oficială AUR care să ceară blocarea completă a tranzitului cerealelor ucrainene către alte piețe.
Probleme logistice reale
Cantitățile mari de cereale ucrainene, combinate cu nivelul scăzut al Dunării, suprasolicită deja porturile românești și împiedică fermierii români să-și vândă propriile produse, susține ministrul.
Poziția celor două țări evidențiază o problemă persistentă pentru Uniunea Europeană: diferența dintre obiectivul de a sprijini Ucraina și realitățile politice interne ale statelor membre.
Ucraina este una dintre marile producătoare agricole ale lumii, iar dificultățile sale de export afectează direct piețele europene și interesele fermierilor, un electorat important în multe țări membre.
Chiar înainte de intensificarea actuală a luptelor în Marea Neagră, Polonia, Slovacia și Ungaria interziseseră importurile de cereale ucrainene.
În prezent, mai puțin de jumătate din exporturile agricole ale Ucrainei pot ieși din țară prin rutele feroviare, rutiere și fluviale europene, potrivit ministrului ucrainean al Agriculturii, Vîsoțki. Dacă blocada continuă, până la 35 de milioane de tone de produse agricole ar putea rămâne blocate în Ucraina în acest an.
România încearcă să-și eficientizeze logistica, a subliniat Tánczos Barna, citat de Politico.
Luna trecută, Bucureștiul a semnat chiar un memorandum de înțelegere cu Kievul pentru fluidizarea trecerii frontierei și dezvoltarea legăturilor feroviare.
Dar capacitatea infrastructurii are limite, spune ministrul român.
„Toată lumea știe că nu putem dubla numărul trenurilor, nu putem dubla drumurile, căile ferate și capacitatea porturilor. Asta este situația.”
În Polonia, Ministerul Infrastructurii „nu are în plan să introducă modificări menite să crească tranzitul produselor agricole ucrainene”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Szumańska.
Deși nu se anunță deocamdată măsuri suplimentare, Uniunea Europeană nu exclude un răspuns comun. „Trebuie să ne ocupăm de această problemă”, a declarat jurnaliștilor comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, invocând riscurile pentru securitatea alimentară globală.
El nu a anunțat însă măsuri concrete.
În același timp, presiunea asupra fermierilor europeni este reală. Aceștia se confruntă deja cu secetă, valuri de căldură și creșterea prețurilor la combustibili și îngrășăminte.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
