Sub presiunea atacurilor intense ale Rusiei asupra infrastructurii rutiere si a vaselor comerciale din Marea Neagră, Ucraina caută intens rute de scăpare. Și asta cât mai repede.
Cele mai mari victime sunt companiile ucrainene din agricultură și siderurgie – două sectoare esențiale pentru economia țării, care au fost practic private de rutele comerciale vitale prin Marea Neagră. Ucraina ar putea pierde între 1% și 1,5% din Produsul Intern Brut (PIB) până la sfârșitul anului, potrivit Olenei Bilan, economist-șef al companiei de investiții Dragon Capital, citată de Kyiv Independent.
Deși Marea Neagră nu este oficial blocată, navele evită porturile ucrainene de teamă să nu fie lovite de rachete. Din iunie, Moscova și-a intensificat în mod deliberat atacurile asupra navelor comerciale și infrastructurii portuare, în timp ce Ucraina încearcă să lovească economia Rusiei prin atacuri tot mai frecvente asupra rafinăriilor de petrol, a „flotei fantomă” și a centrelor logistice cu utilizare duală.
Rutele comerciale terestre nu pot transporta nici pe departe aceleași volume ca transportul maritim prin Marea Neagră și sunt mai scumpe. În același timp, porturile de pe fluviul Dunărea, care au o adâncime mai mică, se confruntă atât cu atacuri rusești, cât și cu niveluri record de scăzute ale apei.
Kievul, în căutare de paleative
O soluție rapidă pentru problemele exporturilor vitele nu există, dar Kievul caută „alternative” prin Polonia și R. Moldova.
Caile ferate moldovenești ar putea fi folosite pentru exporturile spre portul Constanța.
Inițial, discuțiile au fost în spatele ușilor închise, dar după ce Reuters a publicat o știre, oficialii de la Chișinău au confirmat negocierile. Miercuri, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a explicat că R. Moldova este pregătită să sprijine tranzitul a 4,5 milioane de tone/an de cereale ucrainene spre România, însă decizia finală depinde de rezultatul dicuțiilor cu Ucraina. Bolea a subliniat că obiectivul Chișinăului este ca tranzitul să fie și o activitate comercială profitabilă pentru Calea Ferată din Moldova.
„Suntem solidari și intervenim rapid atunci când Ucraina are nevoie, pentru câteva zile, să își transporte marfa din cauza atacurilor recente asupra logisticii terestre și navale.”
Oficialul a dat asigurări că cerealele nu vor rămâne pe teritoriul Republicii Moldova, ci doar vor tranzita țara spre Constanța.
De asemenea, ministrul a subliniat că sprijinul acordat părții ucrainene va aduce profit Căilor Ferate din Moldova (CFM), compensând pierderile înregistrate în ultimii trei ani.
„Tranzitul permis de Republica Moldova între 2022 și 2023 a adus încasări de sute de milioane de lei. Ulterior, CFM a încheiat anul 2024 cu pierderi de peste 300 de milioane de lei, iar anul 2025 – cu un deficit de aproximativ 80 de milioane de lei. În primele șase luni ale acestui an, CFM a revenit pe profit, raportând 17 milioane de lei”, a precizat Vladimir Bolea.
Poziție susținută și de noul premier, Vasile Tofan, cu același argument al câștigurilor suplimentare „de milioane de euro”.
Tofan a respins și temerile organizațiilor de fermieri că tranzitul cerealelor ucrainene ar pune presiune pe prețurile producției agricole moldovenești. Potrivit relatării Reuters, el a spus:
„Să nu căutăm dușmani acolo unde nu există.”
Ucraina a cerut o reducere de 50% a tarifului, iar R. Moldova condiționează reducerea de volume garantate.
Ministrul infrastructurii de la Chișinău a ținut să asigure că nu este vorba despre un tarif preferențial permanent și că grânele care vor trece prin țară nu vor rămâne acolo.
Moldova a mai funcționat ca rută de tranzit pentru cerealele ucrainene în 2022-2023. De această dată, însă, miza este mai mare: Kievul caută o rută mai sigură și mai predictibilă pentru exporturi, iar Chișinăul poate obține venituri suplimentare constant din tranzit și poate valorifica infrastructura feroviară.
Există însă și o problemă politică internă: fermierii moldoveni au fost deja afectați în trecut de fluxurile de produse agricole ucrainene, iar guvernul trebuie să găsească un echilibru între avantajele economice ale tranzitului și protejarea pieței interne.
Problemă care se regăsește și în Polonia, care sub presiunea protestelor fermierilor, a impus un embargo pe importul de cereale ucraine din 2024, dar nu pe tranzitul acestora spre porturile de la Marea Baltică.
Acum, negocierile cu Polonia sunt mai puțin problematice politic decât în 2023-2024, dar rămâne sensibilă problema protejării fermierilor polonezi: Varșovia trebuie să se asigure că cerealele sunt în tranzit și nu rămân pe piața internă.
(Fotografie cu caracter ilustrativ. FOTO: Inquam Photos / George Călin)
