Seceta extremă și intensificarea atacurile rusești din Marea Neagră blochează în hambare exporturile de cereale ale Ucrainei.
„Dacă lucrurile continuă în acest fel, vom avea din nou o creștere globală a prețurilor de cel puțin 25-30%, cu toate consecințele pe care le-am avut în 2022 asupra inflației alimentare mondiale”, a declarat ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki.
Unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume, Ucraina exportă în mod obișnuit peste 90% din produsele sale agricole pe cale maritimă.
Perturbarea acestui comerț după invazia rusă din 2022 a contribuit la prețuri record pentru alimente în lume. În această vară, Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile reciproce asupra porturilor și navelor din Marea Neagră.
În primele nouă zile ale lunii august, Ucraina a exportat doar 463.000 de tone de cereale – aproximativ o treime din ritmul obișnuit, a spus Vîsoțki, citat de Politico. Până în noiembrie, când va începe recoltarea noii producții, țara riscă să rămână fără spații de depozitare pentru cerealele pe care nu le poate exporta.
La pierderile din agricultură, se adaugă cele din siderurgie – ambele sectoare esențiale pentru economia ucraineană.
Țara ar putea pierde între 1% și 1,5% din PIB până la sfârșitul anului, potrivit Olenei Bilan, economist-șef al companiei de investiții Dragon Capital, citată de Kyiv Independent.
Deși Marea Neagră nu este oficial blocată, navele evită porturile ucrainene de teama atacurilor cu rachete. Din iulie, nici o navă cargo nu a mai ancorat în portul Odesa.
Pentru moment, exporturile vitale ucrainene sunt blocate în țară. Rutele terestre nu pot transporta nici pe departe volumele care treceau prin Marea Neagră și sunt mai scumpe, în timp ce porturile de pe Dunăre, cu ape mai puțin adânci, sunt afectate atât de atacurile rusești, cât și de nivelurile record de scăzute ale apei.
„Cu greu mai găsești acum un armator suficient de curajos încât să meargă efectiv într-unul dintre porturile ucrainene”, a declarat pentru Kyiv Independent Bogdan Kostetski, partener operațional al companiei de consultanță Barva Invest.
„Se pare că vom ajunge să avem ca singură opțiune trecerile terestre ale frontierei, care, în cel mai bun caz, pot asigura un trafic de 1,5 milioane de tone (de produse agricole), în condițiile în care avem nevoie de aproximativ 5 milioane de tone pe lună.”
Kievul negociază în acest moment cu R. Moldova, România, Polonia, Ungaria și Slovacia tranzitul exporturilor, dar aici se lovesc (mai puțin în R. Moldova) și de reticența țărilor din UE, care nu au uitat lecția protestelor masive ale fermierilor din 2023-2024. Se adaugă o problemă de încredere: cine și cum garantează că cerealele în tranzit nu vor fi totuși vândute pe piețele locale, prăbușind prețurile.
Consecințele sunt deja grave. Costurile logistice pentru transportul cerealelor au crescut cu 50 de dolari pe tonă, în timp ce prețurile cerealelor pe piața internă s-au prăbușit. Exporturile agricole au scăzut cu 23% în iulie față de iunie, iar giganții siderurgici Ferrexpo și Metinvest au oprit producția la mai multe mine deoarece nu mai pot importa și exporta produse.
Pe termen lung, fermierii afectați financiar ar putea cultiva suprafețe mai mici, companiile siderurgice ar putea concedia angajați, iar prețurile pentru consumatori ar putea crește în paralel cu majorarea tarifelor pentru transportul feroviar.
Acestea au crescut cu 30% în această lună, ca urmare a atacurilor asupra porturilor, potrivit lui Serhii Vovk, directorul Centrului pentru Strategii de Transport, o companie de consultanță din Kiev.
Kievul a cerut săptămâna trecută Comisiei Europene 220 de milioane de euro pentru a-i ajuta pe fermierii ucraineni să facă față perturbării exporturilor.
Grantul nerambursabil ar urma să subvenționeze creditele bancare, permițând fermelor mici și mijlocii să își păstreze cerealele până la reluarea transporturilor maritime, în loc să fie nevoite să le vândă în pierdere.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că Bruxellesul a primit solicitarea, dar nu a precizat dacă UE va pune la dispoziție fondurile cerute.
Banii pot să câștige timp, dar nu sunt soluția, pentru că nu există alternativă solidă la reluarea exporturilor navale.
O speranță, la Ankara
Ca la începutul războiului, Turcia vrea să medieze din nou luna aceasta negocieri între Rusia și Ucraina, după ce Ankara a cerut pe 9 august un moratoriu asupra atacurilor din Marea Neagră.
Turcia a contribuit anterior la negocierea acordului privind cerealele din Marea Neagră, în 2022, care a permis reluarea transportului cerealelor ucrainene după ce acestea fuseseră blocate de navele rusești.
Primele rezultate ale negocierilor pentru reluarea transportului maritim ar putea apărea în jurul datei de 20 august, a declarat pentru compania de analiză ASAP Agri Valerii Tkachov, director adjunct al Departamentului de Operațiuni Comerciale al Căilor Ferate Ucrainene.
Armata ucraineană lucrează, de asemenea, la deblocarea fizică a porturilor, a mai spus Tkachov.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
