Țările UE vor să ceară Comisiei Europene să accelereze lucrările menite să faciliteze aderarea unor noi membri la Uniune, avertizând că înfrângerea categorică a taberei pro-UE la referendumul din Islanda ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru politica de extindere.
Miniștrii pentru afaceri europene și reprezentanți ai statelor candidate și potențial candidate — între care Ucraina, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Republica Moldova și Kosovo — se întâlnesc vineri, 4 septembrie, la Dublin pentru prima discuție majoră din ultimele luni privind modalitățile de depășire a blocajului și de apropiere a acestor țări de UE.
În pofida sprijinului larg pentru extindere, capitalele europene, în frunte cu Berlinul, Parisul și Haga, se tem că admiterea prea rapidă a unor noi membri ar putea crea probleme în absența unor reguli care să împiedice un stat nou intrat în Uniune să devină o sursă de blocaj. Este lecția Ungariei sub regimul Orban.
Elaborarea acestor reguli este responsabilitatea Comisiei Europene, iar până la găsirea unei soluții, întregul proces de extindere rămâne incert.
Idei precum cea a unei „extinderi inverse”, menite să păstreze țările candidate cât mai aproape de UE fără a le acorda imediat statutul de membru deplin, au fost respinse de capitalele europene.
Decizia Islandei de a nu relua negocierile de aderare „nu ajută ideea că UE este un club din care foarte mulți oameni vor să facă parte”, a declarat pentru Politico ministra austriacă pentru Europa, Claudia Bauer. Pe de altă parte, refuzul de a primi țările care doresc să adere ar afecta „credibilitatea noastră” și ar crea un vid în care ar putea pătrunde „influențe străine, influența Rusiei, a Statelor Unite și a Chinei”, a avertizat ea.
Pentru Bauer, soluțiaeste elaborarea unor „mecanisme de protecție care să apere Uniunea fără să transforme aderarea într-o cursă permanentă cu obstacole”.
Ce urmează
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, care participă la reuniunea de la Dublin a declarat că aceasta va fi „toamna extinderii”. Ea lucrează la propuneri prin care noilor membri să le poată fi restrânse anumite drepturi dacă încalcă regulile Uniunii sau blochează politici esențiale, dar nu a oferit detalii despre forma concretă a acestor măsuri.
Ministrul irlandez pentru Europa, Thomas Byrne, care conduce discuțiile de la Dublin, a declarat că planul este așteptat „spre sfârșitul lunii”.
Țările candidate: noi suntem pregătite
„Guvernul nostru lucrează la viteză maximă”, a declarat ministrul moldovean pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, care participă la reuniune. „Avem nevoie ca statele membre să facă și ele un pas către noi (…) modul în care UE ne poate ajuta acum este să avanseze cu deciziile politice necesare.”
Așteptările sunt mari la Chișinău: recent, într-un interviu cu TV8, noul ministru al Economiei, fostul parlamentar român Claudiu Năsui, declara că economia R. Moldova „va exploda” în momentul aderării la Uniunea Europeană. Claudiu Năsui este convins că integrarea europeană va deschide noi oportunități pentru economia țării și va accelera ritmul de dezvoltare.
„În următorii zece ani, eu cred că economia Republicii Moldova va merge foarte bine. E inevitabil. Intrarea în Uniunea Europeană trebuie să se întâmple și sper eu să se întâmple mai devreme decât mai târziu, pentru că viețile noastre sunt finite”, a mai spus Năsui, avertizând indirect UE că și răbdarea moldovenilor ar putea fi „finită”.
Extinderea trebuie comunicată mai bine
Ministra austriacă pentru Europa, Claudia Bauer, consideră, de asemenea, că UE trebuie să „îmbunătățească modul în care comunică despre extindere”, deoarece există în continuare țări sceptice și, mai ales, cetățeni sceptici.
În aceste zile, exemplul Germaniei este grăitor
Susținătorii partidului german naționalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD) sunt printre cei mai sceptici. Într-un sondaj din iunie, realizat de Public First, doar o treime dintre germanii intervievați au declarat că Ucraina nu ar trebui să devină vreodată membră a UE.
În rândul celor care intenționează să voteze pentru AfD la următoarele alegeri generale naționale, procentul a urcat însă la 65%.
Este un semnal important pentru UE înaintea alegerilor decisive din acest weekend din landul estic Saxonia-Anhalt, unde AfD are șansa ca pentru prima dată să câștige alegerile parlamentare regionale și să înainteze candidatul la funcția de premier.
(Sursa foto: European Union)
