Peste 6,67 milioane de metri cubi de nisip și pietriș (agregate minerale) ar fi fost exploatate ilegal în zona Balș–Piatra-Olt, pe suprafețe care depășesc 100 de hectare, fără ca structurile locale ale Administrației Naționale „Apele Române” să oprească activitățile. Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului descrie ani întregi fără verificări, controale rămase fără sancțiuni și măsuri dispuse operatorilor, dar neurmărite pentru îndeplinire de la un an la altul. Documentul a fost trimis Parchetului General, care urmează să stabilească existența și eventuala încadrare penală a faptelor.
Controlul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a vizat activitatea Administrației Bazinale de Apă Olt și a Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt în domeniul exploatării agregatelor minerale. Verificările s-au desfășurat în perioada 27 aprilie–6 mai 2026 și au analizat activitatea de inspecție și control derulată între 2019 și 6 mai 2026, cu accent pe exploatările din zona Balș–Piatra-Olt.
Concluziile prezentate de ministra Diana Buzoianu indică însă o perioadă mult mai lungă în care două exploatări de mari dimensiuni ar fi funcționat fără intervenția efectivă a autorităților locale. Este vorba despre activități atribuite societăților Mineralport și Pond Star.
„Aici era pământ acum ceva ani de zile, acum este un lac creat pe 100 de hectare”, a declarat Diana Buzoianu în timpul conferinței de presă din 1 septembrie. Potrivit explicațiilor ministrei, excavările au modificat relieful și au dus la formarea a două lacuri, unul dintre acestea întinzându-se pe aproximativ 75 de hectare.
Cinci milioane de metri cubi extrași, fără niciun control timp de 15 ani
Cea mai mare cantitate identificată în raport este asociată companiei Mineralport. Potrivit Ministerului Mediului, de aici ar fi fost extrase ilegal aproximativ cinci milioane de metri cubi de agregate minerale.
Diana Buzoianu a declarat că prejudiciul calculat numai pentru agregatele extrase de această companie depășește zece milioane de lei. La această sumă s-ar putea adăuga penalitățile, obligațiile fiscale și efectele produse asupra resurselor de apă și terenurilor.
Deși amploarea excavării putea fi observată inclusiv în imaginile din satelit, ABA Olt și SGA Olt nu ar fi efectuat niciun control la Mineralport între 2011 și 2026.
„Acolo era pământ, iar acum este un lac”, este imaginea prin care ministra Mediului a sintetizat dimensiunea transformării. Conform comunicatului Ministerului Mediului, din cele două exploatări ar fi plecat zeci de mii de camioane încărcate, fără ca instituțiile locale însărcinate cu supravegherea activităților să constate amploarea fenomenului.
Pentru măsurarea suprafețelor și a volumelor extrase a fost nevoie de participarea unor specialiști din alte bazine hidrografice: inspectori de la ABA Jiu, topografi din Gorj și hidrologi de la ABA Siret.
Citește și: Țapul ispășitor cu aripi
Cine conduce MINERALPORT
Ce nu spune public ministra Mediului este cine conduce aceste firme.
Am verificat pe platforma harta-firmelor.ro și am obținut date exacte despre acționari administratori, cifra de afaceri, dar mai ales contracte din bani publici. De exemplu, numai în anul 2021 firma a încasat peste circa 43 milioane de lei, aproximativ 9 milioane de euro de la stat.
Așadar MINERALPORT este o firmă abonată la mulți bani publici, are contracte cu Primăria Craiova, cu CFR, cu Regia de drumuri naționale etc. Firma are în jur de 150 de salariați cu o cifră de afaceri impresionantă și profituri pe măsură. Cu mențiunea că acești indicatori provin din bazele de date oficiale, ceea ce înseamnă că acesta este doar vârful unui iceberg care apare oficial în acte, dimensiunea ilegală și profiturile realizate la negru din exploatarea unor perimetre în mod ilegal zeci de ani de zile, reprezintă partea nevăzută de autorități până acum și pe care doar o putem estima conform rapoartelor de control. Datoriile totale ajung până la 100 de milioane lei în fiecare an, un aspect pe care ANAF-ul și Parchetul General ar trebui să-l verifice în detaliu.
Sursa datelor: harta-firmelor.ro
Acționari și administratori:
Postolache Claudiu și Buică Nicușor sunt reprezentanții legali ai firmei din prezent, acțiunile sunt deținute 100 % de Postolache, iar Buică apare acum ca administrator. Modificarea a fost operată în noiembrie 2025, cel mai probabil pentru a se proteja Postolache care are o condamnare pe corupție cu fonduri europene.
Infracțiunea a constat în schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene. Postolache a recunoscut fapta, iar instanța a constatat că prejudiciul principal, de 362.453 de lei, fusese achitat integral. A fost obligat și la efectuarea a 40 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității ( Direcția Națională Anticorupție). Important de precizat că soluția a fost de „amânare a aplicării pedepsei” și nu de „închisoare cu suspendare”.
Claudiu Postolache este un important om de afaceri din Piatra-Olt, asociat unic al Mineralport și fost partener de afaceri al lui Marius Oprescu, președintele PSD al Consiliului Județean Olt. Cei doi au deținut împreună mai multe firme și au dezvoltat inclusiv un proiect sportiv comun. Structura locală care trebuia să controleze balastierele, SGA Olt, este condusă din 2014 de Adrian Florinel Barbu, vicepreședinte PSD Olt.
Legăturile din peste 15 firme arată o rețea bine structurată de oameni importanți din Olt coagulați în jurul intereselor de afaceri ale lui Postolache.
Așa arată încrengăturile din firmele controlate de Postolache direct sau prin interpuși (sursa captură foto din https://harta-firmelor.ro/persoana/nSFVslBua10i).
Pe site-ul North Data am identificat legăturile lui Buică cu diferite companii:
Toate aceste conexiuni evidente din acte oficiale ar trebui investigate de Parchetul General pentru a descoperi amploarea operațiunilor ilegale cu materiale de balastieră și altele.
La Pond Star, verificările au început după 11 ani
În cazul Pond Star, raportul indică existența unei exploatări ilegale întinse pe aproximativ 25 de hectare. ABA Olt și SGA Olt nu ar fi realizat niciun control între 2010 și 2021, verificările începând astfel după aproximativ 11 ani de activitate.
Mai mult, controalele efectuate ulterior ar fi consemnat în mod repetat desfășurarea exploatării în afara condițiilor legale. Cu toate acestea, sesizarea organelor penale nu s-ar fi făcut timp de mai mulți ani.
Ministra a ironizat modul în care erau încheiate unele dintre verificări: „Scriu frumos pe procesul-verbal, se bat pe umăr unii pe alții, au rezolvat problema, au închis subiectul”.
În total, ABA Olt și SGA Olt au emis 55 de acte de reglementare pentru exploatările de agregate minerale din zona Balș–Piatra-Olt. Pentru perioada 2019–2026, raportul inventariază 68 de controale, însă eficiența acestora a fost redusă, către minimul posibil, se constatau încălcări ale legii, se dispunea o măsură generică de tipul să nu se mai exploateze ilegal și nu erau date sancțiuni, nici nu erau verificate măsurile dispuse dacă s-au implementat.
Documentele analizate de Corpul de Control descriu un tipar administrativ repetitiv: încălcări ale Legii apelor consemnate în procesele-verbale, dar nesancționate, măsuri impuse operatorilor și neverificate ulterior, informații incomplete și nerespectarea planurilor anuale de control.
Între 2021 și 2024 au fost efectuate 29 de controale, fără aplicarea vreunei sancțiuni contravenționale. În 2025 au fost realizate zece verificări și a fost aplicată o singură amendă, în valoare de 40.000 de lei. Situația s-a schimbat în 2026, după intervenția unor structuri din afara județului: cinci procese-verbale și două amenzi în valoare totală de 115.000 de lei.
Cine conduce Pond Star GMT SRL
Buzoianu: ANAR a devenit „un sistem vulnerabil, condus la comandă politică”
Concluziile controlului de la Olt au fost prezentate de Diana Buzoianu ca simptom al unei probleme mai ample din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”.
„ANAR a devenit un sistem vulnerabil, condus de prea mult timp mai degrabă la comandă politică”, a afirmat ministra în conferința de presă.
În comunicatul oficial, Ministerul Mediului vorbește despre o situație în care „controalele nu au existat” ani întregi, iar atunci când inspectorii au documentat posibile contravenții, sancțiunile și penalitățile au lipsit, măsurile dispuse nu au mai fost urmărite, iar organele de cercetare penală nu au fost sesizate.
„Mafia balastierelor nu a fost oprită”, a susținut Diana Buzoianu, acuzând o instituție care s-ar fi limitat, în unele situații, la aparența efectuării controalelor.
Acuzațiile prezentate public aparțin ministrei și se bazează pe concluziile Corpului de Control. Stabilirea răspunderii penale revine exclusiv procurorilor și, după caz, instanțelor de judecată, persoanele și societățile vizate beneficiind de prezumția de nevinovăție.
Raportul și probele ajung la Parchetul General
Raportul Corpului de Control a fost transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorii vor verifica documentele și probele strânse și vor decide dacă există fapte de natură penală, cine poate fi tras la răspundere și care este încadrarea juridică.
O sesizare distinctă fusese făcută anterior de ANAR la Parchetul de pe lângă Judecătoria Balș. La momentul conferinței, potrivit declarațiilor Dianei Buzoianu, instituția nu primise încă numărul dosarului, deși trecuseră mai mult de două luni și jumătate și fuseseră trimise solicitări în acest sens.
În paralel cu ancheta penală, Ministerul Mediului cere și stabilirea răspunderii administrative. Raportul va ajunge la conducerea ANAR, care trebuie să analizeze activitatea inspectorilor și a persoanelor aflate la conducerea Serviciului Inspecția Bazinală a Apelor Olt, SGA Olt și ABA Olt.
ANAR are la dispoziție cel mult două luni pentru a comunica ministerului măsurile adoptate, persoanele vizate și fundamentarea fiecărei decizii.
„La nivel administrativ, răspunderea începe acum”, a declarat Diana Buzoianu.
Ministra a cerut explicit schimbarea conducerii structurilor locale, susținând că asemenea funcții sunt incompatibile cu tolerarea unor ilegalități de asemenea amploare. Mandatul temporar al directoarei ABA Olt, Mădălina Ion-Duca, urma să expire la 2 septembrie, iar conducerea ANAR propusese înlocuirea acesteia.
Dincolo de eventualele răspunderi individuale, cazul ridică o problemă esențială privind funcționarea sistemului de control: cum au putut fi excavate peste 6,67 milioane de metri cubi de agregate, transportate cu zeci de mii de camioane, iar terenuri de peste 100 de hectare să fie transformate în lacuri fără ca autoritățile locale să intervină eficient ani la rând. Pe cale de consecință a funcționat o lege mafiotă numită omerta, nimeni nu a văzut, nimeni nu s-a sesizat, nici ABA OLT, nici Garda de Mediu, nici Agenția/Direcția de mediu și nici procurorii sau polițiștii. NADA.
