Judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) avertizează că, prin noua grilă de salarizare aflată în dezbatere, un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție ar urma să fie plătit mai puțin decât primarul general al Capitalei, iar președinta instanței supreme, mai puțin decât miniștrii sau consilierii prezidențiali – o ierarhizare pe care CSM o consideră o încălcare a poziției constituționale a puterii judecătorești și un nou pas într-un proces de erodare a independenței justiției.
Potrivit comunicatului, președintele ÎCCJ — funcția aflată la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești din România — ar urma să aibă, conform grilei propuse, coeficientul de salarizare 6,15. În același timp, coeficientul 6,50 este atribuit consilierilor prezidențiali, liderilor grupurilor parlamentare, vicepreședinților Camerelor Parlamentului, miniștrilor, secretarului general al Guvernului și șefului Cancelariei prim-ministrului, iar secretarii și chestorii Camerelor ar urma să primească un coeficient de 6,45.
CSM subliniază că această poziționare este cu atât mai greu de acceptat cu cât multe dintre funcțiile plasate deasupra președintelui ÎCCJ nu reprezintă nici măcar vârful ierarhiei din care fac parte, spre deosebire de conducerea instanței supreme.
Un judecător al ÎCCJ, plătit sub primarul general al Capitalei
Dezechilibrul continuă și la nivelul judecătorilor. Conform proiectului, un judecător al Înaltei Curți cu vechime maximă ar avea coeficientul 5,50 — mai mic decât cel stabilit pentru primarul general al Capitalei, de 6,50, și decât cel al președinților de consilii județene sau al primarilor de municipii reședință de județ ori de sectoare ale Bucureștiului, de 6,00.
CSM merge cu exemplele mai departe: un judecător de judecătorie cu o vechime între 15 și 20 de ani ar avea coeficientul 4,22 — sub cel prevăzut pentru primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, stabilit la 4,35.
Instituția atrage atenția că această diferență e agravată de faptul că, spre deosebire de multe alte categorii bugetare, magistratura nu beneficiază de sporuri sau sume forfetare suplimentare. CSM dă ca exemplu sporul de 40% prevăzut la art. 16 alin. (5) din proiect, de care ar urma să beneficieze mulți funcționari publici din Ministerul Finanțelor și din administrația centrală și locală, ceea ce le-ar aduce venituri salariale superioare celor ale magistraților.
Citește și: Tupeu de infractor sub justiția lui Savonea
„Nu este doar o problemă de venituri”
Consiliul insistă că nu este vorba despre simple diferențe salariale între categorii de personal bugetar, ci despre o opțiune de poziționare instituțională prin care puterea judecătorească este plasată, potrivit CSM, într-un plan vizibil inferior față de puterea executivă, puterea legislativă și administrația publică locală — în contradicție, susține instituția, cu principiul constituțional al separației și echilibrului puterilor și cu garanția independenței justiției.
CSM amintește, totodată, un aspect procedural. Proiectul de lege continuă să circule public și să fie susținut pentru promovare legislativă — inclusiv prin eventuala sa asumare de către parlamentari — deși procedura inițială de elaborare, de care CSM spune că proiectul nu poate fi disociat, a fost suspendată printr-o hotărâre a Curții de Apel București.
Un nou episod într-un „proces de diminuare succesivă”
Comunicatul plasează acest proiect de lege în continuarea unei serii de intervenții legislative asupra statutului judecătorilor și procurorilor, începute din iulie 2025 și însoțite, potrivit judecătorilor din CSM, de „o amplă retorică publică ostilă magistraturii”. Instituția avertizează că actualul proiect riscă să fie o nouă etapă a unui proces de erodare treptată a garanțiilor statutare ale magistraților, cu efecte directe asupra independenței justiției — pe care CSM o consideră afectată nu doar declarativ, ci și prin diminuarea garanțiilor materiale care o susțin.
CSM anunță că va folosi „toate instrumentele instituționale și mijloacele legale” pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului, și cere ca orice viitoare reglementare a salarizării să pornească de la respectarea poziției constituționale a autorității judecătorești.
