Victoria lui Péter Magyar (foto) în alegerile generale din Ungaria a fost primită drept o victorie a democrației liberale, o renunțare la „democrația iliberală” propovăduită de fostul premier Viktor Orbán. Comisia Europeană a început să negocieze eliberarea miliardelor de euro în ajutoare înghețate, Ucraina (alături de R. Moldova) a început luni, după un an de așteptări, negocierile oficiale de aderare la UE – drum deschis tocmai de schimbarea de regim de la Budapesta. Numai că reformelor interne, promise de Magyar, sunt cele mai importante, pentru că pot dovedi buna lui credință: în ochii propriului electorat, dar și al partenerilor europeni.
Una din cele mai așteptate reforme: mediile publice
Partidul Tisza, aflat acum la guvernare în Ungaria, a depus vineri un proiect de lege pentru reformarea mass-mediei publice, despre care criticii din țară și din străinătate spun că s-a transformat într-o portavoce a fostului lider conservator Viktor Orbán.
Reforma media a fost una dintre promisiunile-cheie ale premierului Péter Magyar, iar noua majoritate constituțională, obținută după alegerile din 12 aprilie, îi permite acum guvernului să anuleze reformele introduse de Fidesz, considerate de opozanți drept măsuri care au afectat democrația și independența presei.
Potrivit proiectului de lege, principalul obiectiv al reformei este reconstruirea unui serviciu public de presă independent, transparent și responsabil.
Principalele puncte ale reformei
Legea prevede reorganizarea MTVA, structura care administrează în prezent media publică din Ungaria.
Aceasta ar urma să fie împărțită într-o companie de radio și televiziune și o agenție națională de presă MTI, reînființată ca instituție separată.
Proiectul introduce și un Comitet Independent pentru Media Publică, care ar avea rolul de a proteja independența editorială, de a supraveghea activitatea și finanțele instituțiilor publice de presă și de a participa la selectarea conducerii acestora.
Comitetul ar urma să funcționeze pe baza unei reprezentări egale între guvern, opoziție și reprezentanți independenți ai sectorului media.
În paralel, ar fi creat și un Consiliu al Presei Publice, care să monitorizeze respectarea principiilor serviciului public, pe baza unei Carte a Serviciului Public.
Legea propune și reformarea Consiliului Media, instituție aflată în subordinea Autorității Naționale pentru Media și Comunicații, pentru a face componența sa mai echilibrată și deciziile mai transparente, inclusiv prin reguli mai stricte privind conflictele de interese.
Reforma ar pune capăt mandatelor actualilor șefi ai mediilor publice. Ministrul Culturii, Zoltan Tarr, ar urma să conducă temporar instituțiile media până la alegerea noii conduceri prin concurs public.
Orbán, reales la conducerea Fidesz
În paralel, principalul partid de opoziție, Fidesz, l-a reales sâmbătă pe Viktor Orbán în funcția de lider pentru încă un an, deși a pierdut alegerile generale din 12 aprilie.
Orbán, în vârstă de 62 de ani, a fost ani la rând una dintre figurile emblematice ale conservatorismului de dreapta din Europa și Statele Unite, promovând ceea ce el numea un model de „democrație iliberală”.
Viitorul său politic începuse să fie pus sub semnul întrebării după înfrângerea electorală, unii foști apropiați i-au cerut public să se retragă din politică. Votul de la Congresul Fidesz a arătat însă un partid care pentru moment nu are alternativă: potrivit agenției de stat MTI, 729 dintre cei 737 de delegați la congresul Fidesz au votat pentru realegerea lui Orbán. Nu a existat niciun contracandidat.
„Nu renunț. Niciodată, niciodată, niciodată”, le-a spus Orban delegaților înainte de vot, asumându-și responsabilitatea pentru eșecul electoral.
El a declarat că Fidesz a fost „un partid extraordinar de guvernare” timp de 16 ani, dar că trebuie acum să se transforme într-o opoziție funcțională, capabilă să revină într-o zi la putere.
Sondajele arată că Fidesz continuă să piardă teren după alegeri.
Un studiu realizat în mai de institutul Publicus arată că Tisza a ajuns la 55% intenție de vot, peste scorul de 53% obținut la alegeri, în timp ce susținerea pentru Fidesz a scăzut la 17%, față de 39% înainte de scrutin.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
