În Islanda începe luni, 27 iulie, votul anticipat în referendumul istoric prin care electoratul va decide dacă țara reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Primele buletine de vot vor fi exprimate înaintea scrutinului programat pentru 29 august.
Negocieri înghețate după criza financiară
Insula arctică, cu aproximativ 400.000 de locuitori și deja membră a Spațiului Schengen, a început negocierile de aderare la UE în 2010, în plină criză financiară. Discuțiile au fost suspendate în 2013, după revenirea rapidă a economiei islandeze și pe fondul unui conflict privind drepturile de pescuit.
Aderarea Islandei la Uniunea Europeană ar extinde prezența și influența UE mult mai departe în Atlanticul de Nord, într-un moment în care președintele american Donald Trump încearcă să își consolideze controlul asupra Groenlandei, insula situată între Islanda și America de Nord.
Intrarea în UE a acestei țări cu aproximativ 400.000 de locuitori ar avea astfel o importanță strategică ce depășește dimensiunea sa demografică, pe fondul competiției geopolitice tot mai intense pentru regiunea arctică și nord-atlantică.
„Efectul Trump”
Dezbaterea privind aderarea a fost relansată după ce președintele american Donald Trump a amenințat că va invada Groenlanda – pe care, într-un discurs susținut la Forumul Economic Mondial la începutul acestui an, a numit-o în repetate rânduri „Islanda”. Episodul a determinat autoritățile de la Reykjavík să își reconsidere alianțele strategice.
Premierul Kristrún Frostadóttir și coaliția sa de guvernare, supranumită „coaliția Valkiriilor” deoarece toate cele trei partide sunt conduse de femei, au anunțat organizarea referendumului la începutul acestui an. Șefa guvernului a declarat că scopul este de a închide „o dezbatere care planează de mult timp asupra națiunii islandeze”.
Întrebarea adresată alegătorilor este simplă:
„Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană?”
Răspunsurile posibile sunt doar două: „Já” (Da) sau „Nei” (Nu).
Sondajele indică o competiție extrem de strânsă
Potrivit sondajelor de opinie, islandezii sunt împărțiți aproape perfect în privința reluării negocierilor. Guðrún Hafsteinsdóttir, lidera celui mai mare partid de opoziție, a declarat pentru Politico Playbook că „suntem împărțiți în două grupuri aproape egale” și că rezultatul referendumului „va fi foarte strâns”.
Un vot favorabil nu înseamnă aderare imediată
Chiar dacă majoritatea alegătorilor va vota pentru reluarea negocierilor, Islanda nu va deveni automat membră a Uniunii Europene. Guvernul va trebui mai întâi să finalizeze negocierile de aderare – un proces care ar putea avansa rapid datorită gradului ridicat de integrare a țării cu piața și legislația europeană – după care va fi necesar un nou referendum privind aderarea propriu-zisă.
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a subliniat atractivitatea Uniunii Europene într-un context geopolitic tot mai instabil.
„Poporul islandez are în față o decizie importantă. Într-o lume care se schimbă rapid, Uniunea Europeană oferă un punct de sprijin într-o comunitate a valorilor, prosperității și securității”, a transmis aceasta într-un mesaj publicat pe platforma X.
O aderare „pe repede înainte”
În acest moment, din punct de vedere tehnic și juridic, Islanda este probabil cel mai pregătit stat european pentru aderarea la UE, comparat cu Ucraina și Republica Moldova sau candidatele din Balcanii de vest.
Diferența nu ține de un tratament preferențial, ci de faptul că Islanda aplică deja o mare parte din normele UE de peste trei decenii.
Islanda aplică deja cea mai mare parte a legislației pieței interne a UE. Cel mai mare avantaj al Islandei este apartenența la Spațiul Economic European (SEE/EEA) încă din 1994.
Practic, Islanda transpune în legislația sa internă mii de acte legislative europene fără a fi stat membru.
Mai mult, Islanda face deja parte din Spațiul Schengen, din sistemul Dublin privind azilul și din numeroase agenții și programe europene.
Dar argumentul cel mai important este că negocierile de aderare erau într-un stadiu foarte avansat, în momentul când cu fost suspendate.
Între 2010 și 2013 au fost deschise 27 din cele 35 de capitole de negociere, iar 11 capitole au fost deja închise provizoriu.
Comisia Europeană a concluzionat atunci că Islanda continuă să îndeplinească criteriile politice și dispune de o economie de piață funcțională.
(FOTO: AGERPRES FOTO / XINHUA)
