Monumentele nu sunt doar amintiri, ci și un avertisment pentru generațiile viitoare, ca să se ferească de „ură și intoleranță”, scrie publicația Universul.net într-un reportaj despre monumentele din Turda care comemorează evenimente tragice din istoria localității.
Cel mai tânăr avea doar șapte săptămâni, iar cel mai în vârstă, 36 de ani. Au fost împușcați în timp ce se adăposteau sub un pod, pe măsură ce cel de-al Doilea Război Mondial se apropia de un final sângeros și haotic în această parte din nord-vestul României.
Forțele militare maghiare aliate cu Germania nazistă au ocupat orașul Turda în septembrie 1944 și au comis un crimă de război cunoscută sub numele de Masacrul de la Hărcana.
Soldații au deschis focul asupra unui grup de 18 civili de etnie română – în principal femei și copii – care se ascundeau sub un pod feroviar din satul Hărcana, la nord de Turda, pentru a scăpa de focul de artilerie. Unsprezece dintre victime aveau sub 10 ani.
Cu toate acestea, abia 50 de ani mai târziu, în 1995, autoritățile locale au ridicat în sfârșit un monument din marmură neagră în cinstea martirilor „uciși cu cruzime de maghiarii horthyiști (aliați ai naziștilor) la 24 septembrie 1944”.
Potrivit Universul.net, un alt monument, situat în fața Catedralei Ortodoxe și restaurat în 2008, aduce un omagiu celor 15 aviatori căzuți în „Bătălia de la Turda” din 1944, în care românii, ajutați de sovietici, au ripostat împotriva forțelor de ocupație maghiare. Sute de români au murit, iar pierderile maghiare s-au ridicat la mii.
Aceste monumente sunt importante, întrucât comuniștii care au condus țara între 1945 și 1989 au cosmetizat istoria sau au adoptat o abordare selectivă și părtinitoare. După prăbușirea comunismului, românii au fost, cel puțin în teorie, liberi să descopere trecutul, triumfurile și tragediile care fuseseră ascunse sub preș timp de peste 40 de ani. Însă eforturile au eșuat adesea, iar peisajul politic instabil lasă acum loc pentru revizionism.
„Amintirea istoriei este importantă deoarece ajută o societate să învețe din greșelile trecutului”, a declarat pentru Universul.net Radu Albu-Comanescu, lector în integrare europeană la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. „Monumentele dedicate cinstirii celor căzuți nu sunt doar o amintire, ci arată consecințele urii cultivate, ale eșecului intelectual, ale intoleranței, ale cruzimii și ale agresiunii.”
„Înțelegerea rădăcinilor unor astfel de momente întunecate ar trebui să ajute societățile să recunoască și să reziste unor pericole similare în viitor. Monumentele onorează, de asemenea, sacrificiul, libertatea, pacea, stabilitatea – toate au avut un cost uman enorm”, a continuat el.
Peste drum se află Casa Rațiu, sediul Forumului Rațiu, un proiect realizat în colaborare cu London School of Economics și think tank-ul IDEAS, a cărui misiune este consolidarea democrației în România și în regiune.
Acesta desfășoară un program de jurnalism și un „Program de predare a istoriei”, ambele aflate în al șaptelea an de desfășurare.
„Forumul își propune să stimuleze gândirea critică a studenților la istorie atunci când abordează evenimente dificile din trecut, precum Holocaustul, popularitatea din perioada interbelică a grupării de extremă dreapta Garda de Fier, torturarea prizonierilor politici în perioada comunistă din România și alte evenimente teribile care sunt în prezent ignorate de programa școlară”, se menționează într-o broșură.
„Aceasta înseamnă să ne confruntăm cu părțile întunecate și neplăcute ale istoriei naționale, nu doar să celebrăm părțile mai fericite, glorioase sau mai ușoare ale istoriei”, se mai precizează în broșură.
În secolul trecut, Turda avea o populație înfloritoare, formată din maghiari și români, precum și din evrei și germani. Orașul, cu o populație de 43.000 de locuitori, are o istorie de peste 2.000 de ani și era cunoscut sub numele de Potaissa de către romanii care veneau aici pentru sare.
Este, de asemenea, locul de naștere al lui Ion Rațiu, care a fost diplomat la Londra, a devenit apoi un adversar al regimului comunist și, mai târziu, a candidat la președinția României după căderea comunismului. Moștenirea sa continuă prin Forumul Rațiu, care promovează democrația în vremuri tulburi.
Probabil că el ar aproba eforturile de a preda trecutul dificil al României ca o lecție pentru generațiile viitoare.
Iar viitorul este deja aici. Partidul AUR din România conduce sondajele de opinie cu un mesaj populist și anti-establishment și a devenit al doilea partid ca mărime din Parlament după alegerile din 2024. Șase dintre cei 21 de consilieri din consiliul local al orașului Turda sunt membri ai AUR, scrie Universul.net.
Partidul a menținut o poziție ambiguă față de Ion Antonescu și Garda de Fier fascistă, caracterizată prin revizionism istoric, minimizarea publică a crimelor acestora și, ocazional, laude retorice sau apărarea unor personalități din perioada interbelică de către figuri-cheie ale partidului.
Aceasta s-a opus în mod activ programelor școlare oficiale și inițiativelor legislative axate pe studierea obligatorie și aprofundată a Holocaustului în școlile din România, prezentând astfel de măsuri drept atacuri la adresa demnității naționale, potrivit Balkan Insight.
Albu-Comanescu, care este și consilier al Forumului Rațiu, afirmă că românii trebuie să-și vadă istoria în mod clar, nu prin prisma politicii.
„Un război nu înseamnă date și statistici; înseamnă devastare emoțională, măcel, cadavre sfâșiate, fețe desfigurate, cimitire, lipsă de hrană, de somn, înseamnă o anxietate copleșitoare… și violență neîntreruptă. Conștientizarea proporțiilor unor astfel de crime și dorința de a le preveni ar trebui să consolideze identitatea și să întărească memoria colectivă”, a spus el.
Emilian Dobre, în vârstă de 29 de ani, originar din Turda și angajat la Casa Rațiu, spune că este bine că „orașul își respectă victimele”, menționând că: „Nici măcar la școală nu am învățat niciodată despre acest eveniment (Masacrul de la Hărcana). Dar suntem mândri că facem parte dintr-un oraș pentru apărarea căruia au murit oameni.”
Cu toate acestea, el spune că o democrație adevărată va necesita timp. „Există multe conflicte între generații în România, iar oamenii nu au înțeles cu adevărat ce înseamnă democrația. Au crezut că înseamnă că pot face ce vreau, dar nu am nicio responsabilitate pentru faptele mele”, explică el.
„Cred că avem nevoie de trei generații pentru a realiza schimbări mai mari.”
Vezi mai multe fotografii în Universul.net
