UPDATE Luca Niculescu a depus lista cu miniştri și programul de guvernare la Parlament. Ce măsuri propune premierul desemnat

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

UPDATE: Birourile permanente reunite ale Parlamentului au stabilit joi seara calendarul învestirii Guvernului Niculescu.

Audierile miniștrilor propuși să facă parte din Guvernul Luca Niculescu sunt programate să aibă loc luni și marți, iar marți la ora 14:00 va începe ședința plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului în care se va vota învestirea noului Executiv.

Audierile miniștrilor propuși în comisiile de specialitate vor avea loc luni, de la ora 12:00 până la ora 20:00, și marți de la ora 9:00 până la ora 12:00.

Marți, de la ora 14:00, este programată ședința de plen reunit în care se va da votul de învestitură pe Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu.


UPDATE Măsurile propuse de premierul desemnat, Luca Niculescu, în programul de guvernare pot fi citite în documentul de mai jos:


Premierul desemnat, Luca Niculescu, a depus joi, la Parlament, lista miniștrilor pe care îi propune în viitorul guvern și programul de guvernare.

Cabinetul propus de Luca Niculescu este format din 17 miniștri, dintre care doi sunt miniștri delegați. 11 miniștri sunt propuși de PSD, iar restul sunt independenți.

Lista miniștrilor propuși de Luca Niculescu

• Viceprim-ministru și ministrul de Interne – Marian Neacșu (PSD);

• Ministrul Transporturilor și Infrastructurii – Ștefan Ovidiu Popa (PSD):

• Ministrul Finanțelor – Alexandru Nazare (independent);

• Ministrul Afacerilor Externe – Dănuț-Sebastian Neculăescu (independent);

• Ministrul Justiției – Radu Marinescu (PSD);

• Ministrul Apărării Naționale – Radu Ștefan Oprea (PSD);

• Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Daniel Cătălin Zamfir (PSD);

• Ministrul Delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială – Costinel Bogdan Dumitru (independent);

• Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Barbu (PSD);

• Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor – Natalia Intotero (PSD);

• Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Alexandru Marcel Stoica (PSD);

• Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – Mihai Alexandru Ghigiu (PSD);

• Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Petre Florin Manole (PSD);

• Ministrul Sănătății – Alexandru Florin Rogobete (PSD);

• Ministrul Educației și Cercetării – Sorin Valentin Costreie (independent);

• Ministrul delegat pentru Învățământ preuniversitar – Sorin Gabriel Ionescu (independent);

• Ministrul Culturii – Ioana Ruxandra Victoria Ciocan (independent).

Citește și: Curtea de Conturi și Autoritatea de Audit au rămas fără conducere după expirarea unor mandate. Parlamentul nu a numit înlocuitori

(FOTO: Inquam Photos / Mălina Norocea)

spot_imgspot_img
PRESShub
PRESShubhttps://www.presshub.ro/
PRESShub este mai mult decât o platformă media – este o portavoce pentru presa independentă. Creată în 2018 de Freedom House România, coagulează 44 de publicații acoperind peste jumătate din teritoriul României, acoperind și diaspora. Într-o țară unde presa locală este adesea sufocată de interese politice, PRESShub este o platformă pentru jurnalismul de la firul ierbii, care crede în puterea comunităților bine informate.
1 COMENTARIU
  1. Motto:
    „Mizeria materială şi morală a populaţiei, destrăbălarea administraţiei, risipa banului public, cumulul, corupţia electorală, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernământ. Oricare ar fi guvernul şi oricare vederile sale, supreme, corupţia şi malonestitatea trebuie să lipsească din viaţa publică orice ar fi, pe de altă parte, religia politică a unui guvern, ea nu-i dă drept de-a se servi de nulităţi venale, de oameni de nimic, pentru a guverna”
    (Mihai Eminescu- din „Timpul”, VII, Nr. 270, 9 decembrie, 1882).

    Ca la noi, la nimeni. Guvernele anterioare din care au făcut parte atât PNL cât și PSD, au adus România la un deficit bugetar excesiv, deși au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie greșită.
    https://romania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.html
    Ba mai mult, în loc să îndrepte situatia în urma avertismentelor primite, premierul PSD-ist Marcel Ciolacu a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar:
    (Vezi: https://www.cotidianul.ro/bolos-despre-ciolacu-mi-a-spus-ca-l-doare-in-organul-genital-de-deficit/)
    Măsurile guvernului Bolojan de redresare a situației prin reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, sau tăierea resurselor financiare ale instituţiilor publice au fost necesare pentru evitarea degradării ratingului suveran al României de la “negativ” la „junk” (nerecomandat investițiilor), de către principalele agenții Fitch, Standard & Poor’s şi Moody’s.
    De aceea, după adoptarea bugetului pe 2026 care prevede o creștere economică de 1% şi un deficit bugetar 6,2% din PIB, sunt necesare noi măsuri de reformă pentru încadrarea în ţinta de deficit asumată de Guvernul României.
    Numai că, în loc să pună umărul la redresarea situației dificile, liderul PSD Sorin Grindeanu, împreunã cu cuplul de la Craiova au decis să iasă de la guvernare și să depună o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, declanșând o crizã politicã prelungitã.
    Ba mai mult moțiunea de cenzură a PSD în cârdãşie cu AUR a fost premeditată, dupã cum urmeazã:
    -20 aprilie: PSD a decis retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan;
    -22 aprilie: PSD își retrage toți miniștrii din Guvernul Bolojan;
    -27 aprilie: Petrișor Peiu (AUR) și Marian Neacșu (PSD) au ieșit împreună în fața presei pentru a anunța moțiunea de cenzură comună PSD-AUR împotriva guvernului Ilie Bolojan;
    -5 mai: Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan trece cu 281 de voturi. Pragul minim pentru promulgare fiind de 233.
    -5 iunie: La o lună după moțiune, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe consilierul prezidențial Eugen Tomac pentru a forma un cabinet tehnic.
    -14 iunie: În dimineața zilei de duminică, Nicușor Dan iese la declarații împreună cu Eugen Tomac și Adrian Veștea. Tomac se retrage, iar prim-vicepreședintele PNL Veștea devine noul premier desemnat de președinte. Nicușor Dan nu a anunțat anterior conducerea PNL de propunerea lui Veștea.
    -22 iunie: Guvernul Veștea a picat la votul din Parlament, în ciuda vizitei lui Adrian Veștea la sediul AUR pentru susținere. Simion își scoate parlamentarii din plen, iar cabinetul Veștea obține doar 189 de voturi. Pentru a fi învestit, era nevoie de susținerea a 233 de parlamentari.
    Referitor la sciziunea din PNL aceasta a pornit de la ticăloșia președintelui Nicușor Dan prin desemnarea lui Adrian Veștea drept candidat de premier pe furiș , fără consultarea conducerii partidului.
    Aceasta a determinat convocarea Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie, 2026, unde a fost stabilită excludrerea din partid a celor care au votat alături de PSD pentru guvernul Veștea.
    Puciștii din PNL au cerut Tribunalului Bucureşti suspendarea deciziei de convocare a Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie, 2026.
    Culmea e că instanța a hotărât suspendarea deciziei de convocare a Congresului Extraordinar al PNL, după ce acesta a avut loc. Cu atât mai mult cu cât în cazul justiției, hotărârile judecătorești de regulă produc efecte pentru viitor.
    Ce a urmat se știe. Interimatul guvernului Bolojan s-a prelungit până după vacanta parlamentară. Abia pe 20 septembrie presedintele Nicușor Dan a semnat decretul de desemnare pentru functia de premier a lui Siegfried Mureșan, care nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului pe 30 septembrie 2026. În cadrul ședinței comune a celor două Camere, cabinetul Mureșan a primit 182 de voturi favorabile și 15 împotrivă, fiind insuficient pentru pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 321, dintre care 197 și-au exprimat votul.
    Si iată că am ajuns din lac în puț, prin desemnarea lui Luca Niculescu, pentru a alcãtui un guvern hibrid dominat de PSD, la care se adaugă și câțiva independenți. Multi dintre PSD-istii propusi pentru portofoliile cele mai importante sunt nume controversate de la care nu există prea multe asteptări.
    De aceea, cel mai important punct din programul de guvernare este reforma administrației centrale și locale, menită să scoată România din criza economică în care se află. Intre aceste mãsuri se numără reorganizarea administrativ-teritorială, având în vedere că anul 2027 este un an preelectoral în care trebuie pregătite structurile administrative pentru alegerile locale și parlamentare din 2028.
    România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială . Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism reprezintă o frână în calea dezvoltării economice. Un avantaj ar fi decimentarea reţelelor clientelare construite în perioada de tranziție. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască din punct de vedere administrativ, ca ţară.
    Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. In prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. De aceea, trebuie să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu personalitate juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin ministere la București.
    Uniunea Europeană nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
    Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
    o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul
    României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
    (Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-2026-capitala-ocupa-un-sfert-de-economie-32-de-judete-contribuie-cu-sub-2-din-pib-ul-national-si-mai-rau-exista-judete-nule-22306278)
    Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României , depus la parlament încă din legislatura trecută :
    Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
    Asadar, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
    O altă aberaţie este creşterea numărului de unități administrativ-teritoriale (UAT) după revoluţie. Astfel, înainte de 1989 în România erau 2705 comune, 236 oraşe- dintre care 56 municipii şi 40 judeţe + municipiul Bucureşti, cu 6 sectoare şi sectorul agricol Ilfov. In prezent România are 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de județe și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime își pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
    In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
    Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
    Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
    In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a României pe baze sustenabile.
    Chiar dacă pentru functiile alese reforma administrativă nu poate fi făcută decât odată cu alegerile din 2028, nimic nu opreşte reducerea de pe acum a numărului de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi unde prefecții sunt numiți de Guvern fiind responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din cele 8 unități administrativ-teritoriale (Judete) rezultate prin comasare pe structura celor 8 regiuni de dezvoltare. In felul acesta s-ar reduce semnificativ cheltuielile bugetare inutile, rămânând mai mulți bani pentru sănătate, educație, apărare si ordine publică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related