Președintele Nicușor Dan a continuat joi, la Cotroceni, consultările pentru configurarea unei majorități capabile să dea un guvern care să scoată țara din criză după ce PSD și-a debarcat, în urmă cu două săptămâni, propriul guvern cu ajutorul extremiștilor de la AUR.
De astă dată, au venit la discuții parlamentarii din grupuri mici, desprinse din AUR, SOS, POT și parlamentari neafiliați.
La finalul întrevederilor, Cotroceniul a anunțat că pe agenda discuțiilor s-au regăsit teme referitoare la situația economică a țării, „cu accent pe măsurile necesare pentru gestionarea provocărilor, dar și o analiză cu privire la activitatea parlamentară și proiectele de lege inițiate recent de către deputații și senatorii prezenți astăzi la Palatul Cotroceni”.
Într-un limbaj mai puțin de lemn, asta înseamnă că președintele i-a întrebat pe parlamentarii fără partid dacă sunt dispuși să participe la „provocarea” de a susține un guvern minoritar și ce e cu proiectul care abrogă legile antifascism inițiat de extremiști și de neafiliați, dar susținut de PSD în comisii, care propune abrogarea legilor antilegionarism și antifascism în numele libertății de expresie.
Președintele a recunoscut că România se află „într-un context complicat”. Așa a numit el situația în care PSD și-a pus țara, debarcând cu ajutorul extremiștilor guvernul în care avea cei mai mulți miniștri doar pentru a putea scăpa de Ilie Bolojan, premierul numit de liberali în baza protocolului încheiat vara trecută la crearea coaliției și încălcat cu bocancii de social-democrați la depunerea moțiunii de cenzură.
Demolarea guvernului a fost făcută de PSD în contextul în care România are de rezolvat problema deficitului excesiv, cel mai mare din UE, și să-și stabilizeze finanțele publice. Bolojan a devenit incomod imediat ce a ajuns cu reforma și politica de austeritate la UAT-urile conduse majoritar de aleși PSD, la reformarea companiilor nerentabile din subordinea statului, conduse și ele de clientela PSD.
Cea care a pus punctul pe i la finalul discuțiilor de joi a fost senatoarea Victoria Stoiciu care și-a dat demisia din PSD la finele lunii aprilie după ce a refuzat să semneze moțiunea de cenzură PSD-AUR, spunând că viziunea sa social-democrată și cea a PSD „au intrat pe contrasens total”. Ea a spus atunci că PSD a comis nu doar „o eroare tactică”, ci și „o normalizare a fascismului”, „pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem”.
Și joi, la ieșirea de la Cotroceni, fosta senatoare PSD a reluat teza „cordonului sanitar” arătând cât este de important ca extremiștii să fie ținuți la o distanță sănătoasă de guvernarea țării și i-a împărtășit temerile sale președintelui.
„În primul rând, am spus că este nevoie urgent de un guvern stabil, pentru că ştim cu toţii că atribuţiile unui guvern interimar sunt limitate, iar momentul de faţă necesită foarte multe reforme şi foarte multe decizii pe care doar un guvern permanent le poate lua. Mesajul meu către domnul preşedinte a fost următorul: premierul pe care îl va desemna şi guvernul pe care urmează să îl votăm trebuie să aibă în vedere să menţină un cordon sanitar clar şi fără niciun fel de concesii în raport cu forţele extremiste din Parlament”, a afirmat Stoiciu.
Încă dinainte de începerea consultărilor de la Cotroceni, președintele a exclus cooptarea AUR la guvernare. Rațiunile sale țin, în primul rând, de comandamentele internaționale. Or, venirea extremiștilor la putere ar izola România pe scena internațională.
Pe de altă parte, tot mai multe voci interne, de analiști și de oameni politici, spun că PSD, artizanul demolării guvernului, ar trebui să facă proba competenței și să-și asume guvernarea cu partenerul de aventură parlamentară, AUR. Chiar și așa n-ar avea voturi suficiente: PSD are 129 de parlamentari, iar AUR, 90.
Iar aritmetica parlamentară și ofertele de până acum făcute de cei care au fost la consultări arată că cea mai lejeră majoritate ar fi exact cea care a debarcat Guvernul: PSD-AUR și minorități sau/și neafiliați. Scopul invitării neafiliaților la consultări a fost tocmai cel de a echilibra balanța, mizând pe faptul că tocmai au părăsit niște partide extremiste, pentru a putea scoate AUR din calcul.
Numai că, surpriză sau nu, joi, la consultări, Grupul PACE – Întâi România dar și mai mulți neafiliați au cerut fără echivoc guvern PACE-AUR-PSD și ceva neafiliați. Tot ei au fost cei care au dezvăluit că președintele le-a dat asigurări că săptămâna viitoare vom avea un nume de premier.
Același grup parlamentar a propus și mult-vehiculata variantă a unui guvern de uniune națională, mizând pe soluția confortabilă că premierul desemnat nu ar mai putea da vina pe un partid anume.
Mai mult, senatoarea aceluiași grup parlamentar, Cosmina Cerva, a declarat că, de fapt, Nicușor Dan nici nu s-ar opune unui guvern susținut de AUR și că președintele „nu a ridicat nicio opoziție totală” (sic!), ba, mai mult, că președintele ar fi deschis „la orice variantă” și că singura problemă pe care președintele ar avea-o de gestionat e doar cea cu „exteriorul”.
Citește și: Blocaj politic, inflație în creștere. Tehnocrația nu poate salva România
Cât mai e posibil, în aceste condiții, ca președintele să se țină de promisiunea de a nu-i aduce pe extremiști la putere?
Pentru ca Guvernul să fie validat de Parlament, este nevoie de votul a cel puțin 233 de senatori și deputați. În condițiile în care PNL și USR au anunțat deja că nu vor susține un guvern PSD, indiferent în ce formulă s-ar constitui acesta, un guvern PSD care să mențină AUR la distanță de guvernare ar putea strânge cel mult 198 de voturi (PSD – 129, UDMR – 31, minorități 17 și neafiliați 21), cu 35 de voturi mai puține decât e nevoie pentru a fi validat.
Până joi, un guvern PSD care să țină de asemenea AUR la distanță, făcut însă cu UDMR, minorități, PACE (11 voturi), UPR – ex POT (16), neafiliați (21) și SOS RO (15) ar fi întrunit 240 de voturi, adică suficiente pentru a trece de Parlament. Numai că după declarațiile de joi ale PACE, lipsesc, iată, cel puțin 11 voturi, nemaipunând la socoteală și celelalte declarații sprințare ale unor neafiliați, care nu ar mai face posibil totalul confortabil de 240 de voturi pe care un astfel de guvern le-ar fi putut obține.
Promisiunea președintelui că până săptămâna viitoare va face cunoscut numele premierului pare, în aceste condiții, cel puțin dătătoare de confuzie.
(Sursa foto: Administrația Prezidențială)
