Europa intră în sezonul vacanțelor cu două vești bune pentru turiști.
Agenția Europeană de Mediu spune că 85% dintre zonele de scăldat din Uniunea Europeană au apă de calitate excelentă în 2025, iar aproape toate respectă standardele minime de siguranță pentru înot.
În paralel, după 13 ani de negocieri blocate, Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru actualizarea drepturilor pasagerilor aerieni: compensațiile pentru întârzieri și anulări rămân în vigoare, companiile aeriene vor fi obligate să explice mai clar cum pot fi cerute despăgubirile, iar copiii sub 14 ani nu vor mai putea fi taxați pentru a sta lângă părinți în avion.
Cele două decizii vin într-un moment în care milioane de europeni se pregătesc de concedii și călătorii de vară.
Despre ape, mai ales la mare
Raportul european acoperă peste 22.000 de zone de scăldat din statele membre ale Uniunii Europene, Albania și Elveția, pe baza datelor raportate pentru sezonul 2025. Evaluarea urmărește calitatea apei pentru scăldat prin monitorizarea unor bacterii care pot indica poluare fecală, în special Escherichia coli și enterococi intestinali, relevante pentru riscurile directe asupra sănătății celor care se scaldă.
Cele mai mari ponderi ale zonelor de scăldat cu apă de calitate excelentă au fost în Austria, Bulgaria, Cipru și Grecia, fiecare cu cel puțin 95%. La nivel european, diferențele rămân importante: calitatea apelor de coastă este, în general, mai ridicată decât cea a apelor interioare, deoarece râurile, lacurile mici și iazurile sunt mai vulnerabile la episoade scurte de poluare.
Raportul arată că 87,4% dintre cele 14.861 de ape de coastă monitorizate în 2025 în 22 de state membre și Albania au fost clasificate ca excelente. Toate apele de coastă din Cipru, Lituania și Slovenia au atins calitate excelentă, în timp ce în Polonia, Belgia, Finlanda, Estonia și Albania mai puțin de 70% dintre apele de coastă au intrat în această categorie.
Pentru apele interioare, evaluarea a acoperit 7.428 de zone de scăldat pe râuri și lacuri în 25 de state membre, Albania și Elveția. Dintre acestea, 78,3% au fost clasificate ca excelente, iar aproape 84% dintre siturile interioare se află pe lacuri. Austria, Finlanda, Danemarca, Luxemburg și Germania au avut cel puțin 90% dintre apele interioare la calitate excelentă, în timp ce Slovenia, Portugalia, Polonia, Croația și Spania au rămas sub 60%.
Calitatea apelor de scăldat din Europa s-a îmbunătățit semnificativ în ultimele decenii, în principal datorită reducerii deversărilor de ape uzate urbane netratate sau parțial tratate. Agenția Europeană de Mediu indică trei cauze principale: monitorizarea și gestionarea sistematică introduse prin Directiva privind apa pentru scăldat, investițiile în stații de tratare a apelor uzate urbane și îmbunătățirea rețelelor de colectare a apelor uzate.
Un punct important al raportului este revenirea scăldatului în râurile europene. După ce poluarea industrială și urbană a dus, în secolul XX, la restricționarea sau interzicerea scăldatului în multe orașe, îmbunătățirea calității apei a permis redeschiderea unor zone urbane pentru recreere. Budapesta, Berna, Berlin, Paris, Utrecht, Vilnius și Riga sunt menționate ca orașe care au introdus sau extins inițiative organizate de scăldat în râuri.
Râurile rămân însă categoria cea mai dificilă.
Doar 47% dintre cele aproximativ 1.200 de zone oficiale de scăldat pe râuri din Europa, adică 5,5% din totalul zonelor raportate, au fost clasificate ca excelente în 2025. Explicația ține de expunerea râurilor la presiuni din amonte, schimbări rapide de debit, ploi intense, deversări de ape uzate, scurgeri agricole, poluare urbană și fenomene climatice extreme.
Agenția Europeană de Mediu arată că 324 de zone de scăldat din Uniunea Europeană au fost clasificate ca având apă de calitate slabă în 2025, față de 489 în perioada imediat următoare adoptării directivei revizuite. În cazul zonelor cu apă slabă, statele membre trebuie să informeze publicul, să interzică temporar scăldatul sau să recomande evitarea acestuia și să identifice măsuri pentru reducerea sau eliminarea surselor de poluare.
Drepturile pasagerilor aerieni (dacă tot suntem în prag de vacanță)
Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu privind revizuirea drepturilor pasagerilor aerieni, prima reformă majoră a regulilor din ultimii peste 20 de ani. Acordul păstrează pragul de trei ore pentru compensații, menține sumele de 250, 400 și 600 de euro, obligă companiile aeriene să explice pasagerilor cum pot cere despăgubiri, interzice taxarea copiilor sub 14 ani pentru a sta lângă însoțitor și introduce mai multă transparență privind bagajul de mână.
Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu privind drepturile pasagerilor aerieni, după 13 ani de negocieri blocate și la peste două decenii de la adoptarea actualului cadru european. Acordul păstrează pragul de trei ore pentru compensații, menține nivelurile actuale ale despăgubirilor și obligă companiile aeriene să le spună pasagerilor, în mod clar și rapid, cum își pot cere drepturile atunci când zborurile sunt întârziate, anulate sau când li se refuză îmbarcarea.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
