Compensarea salariaților români pentru munca depusă a urcat în 2023 la 11 euro/oră, însă ne plasează încă pe penultimul loc în Uniunea Europeană, după Bulgaria (9,3 euro/lună).
Deși ne aflăm încă la un nivel redus al compensării salariațiilor, care se traduce practic prin costul forței de muncă, din punct de vedere al creșterii anuale ne aflăm în topul european. De altfel, ţările membre UE din Europa de Est au cele mai mari creşteri procentuale ale costurilor cu forța de muncă în 2023.
Ce înseamnă compensarea salariaților români
Compensarea salariaţilor este partea din PIB care revine salariaţilor pentru munca depusă. Compensarea salariaţilor este definită ca remunerarea totală, ca sumă brută în bani sau formă de beneficii (bunuri, servicii etc.) plătibile pentru munca depusă, la care se adaugă contribuţiile sociale ale angajatorului. Împreună cu excedentul brut de operare şi venitul mixt (partea care revine capitalului şi rezultatul activităţii proprietarului) şi cu taxele pe producţie şi importuri din care se scad subvenţiile, formează PIB-ul.
În fruntea creșterii este Ungaria, cu un avans de 19,9%, urmată de România (16,1%) şi Polonia (15,9%), conform datelor Eurostat.
Citește și: Centrala nucleară de la Cernobîl: 38 de ani de la accident și 2 ani de la ocupare
Partea din PIB care-i revine muncii: România – 37%. Media UE – 47%
Deși suntem pe penultimul loc, diferențele față de țările cu care ne comparăm au scăzut în ultimii ani. Astfel, am urcat la nivelul de 76% din costul forței de muncă din Polonia și 86% comparativ cu Ungaria.
În 2016, ne plasam la 75% faţă de Ungaria şi 80% în raport cu Polonia.
Compensarea salariaţilor este definită ca remunerarea totală, ca sumă brută în bani sau în beneficii (bunuri, servicii etc.) plătibile pentru munca depusă, la care se adaugă contribuţiile sociale ale angajatorului.
Citește și: Cultură de canabis, descoperită de polițiști într-un apartament
Împreună cu excedentul brut de operare şi venitul mixt (partea care revine capitalului şi rezultatul activităţii proprietarului) şi cu taxele pe producţie şi importuri din care se scad subvenţiile, formează PIB-ul.
Articolul integral, în cursdeguvernare.ro!
Foto: europarl.europa.eu
